Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002
Nr.1107-XV din 06.06.2002

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA
CODUL CIVIL

CARTEA A PATRA - DREPTUL SUCCESORAL
Titlul I - DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA MOSTENIRE
Titlul II - MOSTENIREA TESTAMENTARA
Capitolul I - DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA MOSTENIREA TESTAMENTARA
Capitolul II - FORMA TESTAMENTULUI
Capitolul III - MODIFICAREA, REVOCAREA SAU ANULAREA TESTAMENTULUI
Capitolul IV - EXECUTAREA TESTAMENTULUI
Capitolul V - LEGATUL
Titlul III - MOSTENIREA LEGALA
Captolul I - DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA MOSTENIREA LEGALA
Capitolul II - REZERVA SUCCESORALA
Titlul IV - SUCCESIUNEA VACANTA
Titlul V - REGIMUL JURIDIC AL MOSTENITORULUI
Capitolul I - OPTIUNEA SUCCESORALA
Capitolul II - RESPONSABILITATEA MOSTENITORILOR DE PASIVUL SUCCESORAL
Capitolul III - PAZA AVERII SUCCESORALE
Titlul VI - CONFIRMAREA DREPTULUI LA MOSTENIRE
Titlul VII - PARTAJUL AVERII SUCCESORALE

CARTEA A PATRA
DREPTUL SUCCESORAL

Titlul I
DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA MOSTENIRE

Articolul 1432. Mostenirea
(1) Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lasat mostenirea) catre succesorii sai.
(2) Mostenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauza de moarte, universala, unitara si indivizibila.
(3) Mostenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentara) si în temeiul legii (succesiune legala).

Articolul 1433. Succesorii
(1) Pot fi mostenitori, în cazul succesiunii:
a) testamentare, persoanele care se aflau în viata la momentul decesului celui ce a lasat mostenirea, precum si cele care au fost concepute în timpul vietii celui ce a lasat mostenirea si s-au nascut vii dupa decesul acestuia, indiferent de faptul daca sînt sau nu copiii lui, precum si persoanele juridice care au capacitate juridica civila la momentul decesului celui ce a lasat mostenirea;
b) legale, persoanele care se aflau în viata la momentul decesului celui ce a lasat mostenirea, precum si copiii celui ce a lasat mostenirea conceputi în timpul vietii lui si nascuti vii dupa decesul acestuia.
(2) Statul dispune de capacitate succesorala testamentara, precum si de capacitate succesorala asupra unui patrimoniu succesoral vacant.

Articolul 1434. Succesorul nedemn
(1) Nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care:
a) a comis intentionat o infractiune sau o fapta amorala împotriva ultimei vointe, exprimate în testament, a celui ce a lasat mostenirea daca aceste circumstante sînt constatate de instanta de judecata;
b) a pus intentionat piedici în calea realizarii ultimei vointe a celui ce a lasat mostenirea si a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora.
(2) Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor parintii decazuti din drepturile parintesti care, la data deschiderii succesiunii, nu sînt restabiliti în aceste drepturi si nici parintii (adoptatorii) si copiii maturi (inclusiv cei adoptati) care s-au eschivat cu rea-credinta de la executarea obligatiei de întretinere a celui ce a lasat mostenirea daca aceasta circumstanta este constatata de instanta de judecata.

Articolul 1435. Decaderea din dreptul la succesiune
Circumstanta care constituie temei pentru decadere din dreptul la succesiune trebuie constatata de instanta de judecata. Actiunea poate fi intentata de persoana pentru care decaderea succesorului nedemn din dreptul la succesiune are consecinte patrimoniale.

Articolul 1436. Absolvirea succesorului nedemn
Persoana culpabila de savîrsirea unor actiuni ce atrag decaderea din dreptul la succesiune poate fi chemata, în pofida acestui fapt, la mostenire daca cel ce a lasat mostenirea o iarta exprimînd acest lucru în mod expres în testament.

Articolul 1437. Obligatiile persoanei declarate ca succesor nedemn
Daca, dupa primirea succesiunii, este declarata de instanta de judecata ca succesor nedemn, persoana este obligata sa restituie tot ceea ce a primit ca mostenire, inclusiv fructele obtinute.

Articolul 1438. Termenul de intentare a actiunii privind declararea persoanei ca succesor nedemn
Actiunea de declarare a persoanei ca succesor nedemn trebuie sa fie intentata de persoana interesata în termen de un an din data deschiderii succesiunii.

Articolul 1439. Cota succesorala a persoanei dezmostenite
Cota succesorala a persoanei decazute din dreptul la succesiune se împarte egal între ceilalti mostenitori.

Articolul 1440. Deschiderea succesiunii
(1) Succesiunea se deschide în urma decesului persoanei fizice sau declararii mortii ei de catre instanta de judecata.
(2) Momentul deschiderii succesiunii se considera cel al decesului persoanei care a lasat mostenirea sau data ramînerii definitive a hotarîrii judecatoresti privind declararea mortii lui.

Articolul 1441. Comorientii si codecedatii
(1) Persoanele cu vocatie succesorala reciproca sau unilaterala care au murit fara a se putea stabili daca una a supravietuit alteia se prezuma ca au murit concomitent (comorientii si codecedatii).
(2) Mostenirea lasata de fiecare comorient sau codecedat va fi culeasa de proprii mostenitori.

Articolul 1442. Deschiderea succesiunii dupa declararea mortii persoanei
Consecinta prevazuta la art.1441 survine si în cazul declararii de catre instanta de judecata a decesului cîtorva persoane în urma disparitiei fara veste în aceleasi circumstante. În acest caz, nu are importanta momentul intrarii în vigoare a hotarîrii privind declararea mortii acestor persoane.

Articolul 1443. Locul deschiderii succesiunii
Locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al celui care a lasat mostenirea, iar daca locul nu este cunoscut, locul unde se afla bunurile succesorale. Daca bunurile succesorale se afla în diferite locuri, cel al deschiderii succesiunii va fi considerat locul unde se afla partea cea mai valoroasa a bunurilor imobile. Daca nu exista bunuri imobile, se considera locul unde se afla partea principala ca valoare a bunurilor mobile.

Articolul 1444. Patrimoniul succesoral
(1) Patrimoniul succesoral include atît drepturile patrimoniale (activul succesoral), cît si obligatiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lasat mostenirea le avea la momentul decesului.
(2) Daca exista cîtiva mostenitori, cotele lor succesorale, pîna la primirea certificatului de mostenitor, apartin tuturor acestora în calitate de patrimoniu unic.
(3) În patrimoniul succesoral intra cota-parte a celui ce a lasat mostenirea din proprietatea comuna, iar daca împartirea în natura nu este posibila, valoarea ei.

Articolul 1445. Averea viitoare
Testatorul poate prevedea în testament o anumita avere pe care înca nu o stapînea la momentul întocmirii testamentului, dar care, la deschiderea succesiunii, trebuie sa fie în proprietatea sa.

Articolul 1446. Inadmisibilitatea transmiterii prin mostenire a drepturilor si obligatiilor cu caracter personal
În patrimoniul succesoral nu se includ drepturile si obligatiile patrimoniale care poarta caracter personal si care pot apartine doar celui ce a lasat mostenirea si nici drepturile si obligatiile, prevazute de contract sau de lege, care sînt valabile numai în timpul vietii celui ce a lasat mostenirea si care înceteaza la decesul lui.

Articolul 1447. Apararea drepturilor nepatrimoniale ale celui ce a lasat mostenirea
Drepturile nepatrimoniale ale celui care a lasat mostenirea neincluse în patrimoniul succesoral pot fi realizate si aparate de catre succesori în modul prevazut de lege.

Articolul 1448. Dreptul la revendicarea bunului din patrimoniul succesoral
(1) Daca testatorul a testat un bun care apartine unei alte persoane, aceasta are dreptul la revendicarea bunului pe principii generale.
(2) Daca patrimoniul defunctului contine bunuri care apartin unei alte persoane, determinarea acestei parti din patrimoniu si transmiterea ei persoanei îndreptatite sînt obligatorii.

Titlul II
MOSTENIREA TESTAMENTARA

Capitolul I
DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA MOSTENIREA TESTAMENTARA

Articolul 1449. Testamentul
(1) Testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil si personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetarii sale din viata, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.
(2) Testator poate fi doar persoana cu capacitate de exercitiu.
(3) Nu se permite întocmirea testamentului prin reprezentant.

Articolul 1450. Determinarea cotei succesorale de catre testator
(1) Testatorul poate determina în testament cotele succesorale pentru mostenitorii mentionati în el sau poate indica în mod concret carui mostenitor ce parte din patrimoniu îi va trece în proprietate. Daca în testament nu exista astfel de indicatii, patrimoniul succesoral se împarte egal între mostenitori.
(2) Daca în testament sînt mentionati cîtiva mostenitori, dar este stabilita cota succesorala numai unuia dintre ei, ceilalti mostenesc în parti egale patrimoniul ramas.

Articolul 1451. Substituirea succesorului
(1) Testatorul este în drept sa substituie succesorul desemnat daca acesta din urma decedeaza pîna la deschiderea mostenirii, nu accepta sau renunta la mostenire, sau este privat de dreptul la mostenire.
(2) Renuntarea mostenitorului testamentar la succesiune se admite numai în cazul în care acesta nu indica în favoarea cui renunta.

Articolul 1452. Partajarea patrimoniului între mostenitorii testamentari
Daca în testament sînt numiti cîtiva mostenitori, iar cota determinata a unuia dintre ei include întregul patrimoniu succesoral, toti comostenitorii testamentari mostenesc în cote egale.

Articolul 1453. Mostenirea partii netestate din patrimoniul succesoral
În cazul în care cotele-parti determinate în testament nu includ întregul patrimoniu succesoral, pentru partea netestata se aplica prevederile succesiunii legale sau vacante, care se refera si la mostenitorii legali carora le-a fost testata o parte din avere daca testamentul nu prevede altfel.

Articolul 1454. Imposibilitatea determinarii exacte a mostenitorului
Daca testatorul a determinat persoana mostenitorului prin caracteristici care pot fi proprii mai multor persoane si nu se poate stabili pe care dintre ele a avut-o în vedere testatorul, toate persoanele se considera mostenitori cu drept la cote-parti egale.

Articolul 1455. Dezmostenirea
(1) Testatorul poate dezmosteni pe unul, pe cîtiva sau pe toti mostenitorii legali si nu este obligat sa motiveze acest fapt.
(2) Persoana dezmostenita prin dispozitie testamentara expresa nu poate deveni mostenitor legal asupra partii netestate din avere si nici asupra cotelor-parti la care au renuntat mostenitorii testamentari.

Articolul 1456. Pastrarea dreptului la mostenire
Mostenitorii legali nedesemnati în testament îsi pastreaza dreptul la mostenire asupra partii netestate din avere. Ei, de asemenea, mostenesc si partea testata din avere daca, la momentul deschiderii mostenirii, în viata nu se afla nici unul dintre mostenitorii testamentari sau daca toti au renuntat la mostenire.

Articolul 1457. Inadmisibilitatea mostenirii legale
Daca întreaga avere a fost divizata între mostenitori conform testamentului, dar la momentul deschiderii succesiunii unul dintre ei nu mai este în viata, mostenirea legala nu va avea loc, iar cota lui succesorala va fi repartizata în mod egal între ceilalti mostenitori testamentari.

Capitolul II
FORMA TESTAMENTULUI

Articolul 1458. Forma testamentului
Testamentul poate fi întocmit doar în una din urmatoarele forme:
a) olograf - scris în întregime personal, datat si semnat de testator;
b) autentic - autentificat notarial, precum si asimilat cu cel autentificat notarial;
c) mistic - scris în întregime, datat si semnat de testator, strîns si sigilat si apoi prezentat notarului, care aplica inscriptia de autentificare pe plic si îl semneaza împreuna cu testatorul.

Articolul 1459. Testamentele asimilate celor autentificate notarial
(1) Sînt asimilate celor autentificate notarial testamentele autentificate de:
a) medicul principal, seful, adjunctii lor în probleme medicale, medicul de serviciu al spitalului, al unei alte institutii medicale, al sanatoriului, directorul sau medicul principal al azilului pentru invalizi si batrîni daca testatorul se trateaza sau locuieste într-o astfel de institutie; seful expeditiilor de explorari, expeditiilor geografice si a altor expeditii similare, daca testatorul se afla într-o astfel de expeditie;
b) capitanul navei sau aeronavei, daca testatorul se afla pe nava sau în aeronava;
c) comandantul (seful) unitatii, marii unitati, institutului si colegiului militar daca la locul aflarii lor nu exista notar si daca testatorul este militar sau îndeplineste serviciul în unitatea militara sau este persoana civila sau membru al familiei acestuia;
d) seful institutiei de privatiune de libertate daca testatorul se afla în locuri de privatiune de libertate.
(2) Testamentul autentificat conform prevederilor alin.(1) se expediaza cel tîrziu a doua zi dupa autentificare unuia dintre notarii de la locul institutiei date.

Articolul 1460. Semnarea testamentului de catre o alta persoana
Daca testatorul, dintr-o anumita cauza, nu poate semna personal testamentul, la rugamintea si în prezenta lui, precum si în prezenta a cel putin 2 martori si a notarului, poate semna o alta persoana. În acest caz, trebuie indicata cauza care l-a împiedicat pe testator sa semneze personal. Martorii de asemenea semneaza în testament.

Articolul 1461. Testamentul persoanei analfabete sau cu deficiente fizice
Testamentul persoanei analfabete sau cu dificiente fizice se întocmeste în mod obligatoriu în prezenta a 2 martori si a unei persoane care poate comunica cu testatorul, confirmînd prin semnatura manifestarea lui de vointa.

Articolul 1462. Martorii testamentari
Nu pot fi martori testamentari persoanele care nu au atins majoratul, cele lipsite de capacitate de exercitiu, mostenitorii testamentari si rudele lor pe linie ascendenta si descendenta, surorile, fratii, sotul (sotia) si legatarul.

Articolul 1463. Secretul testamentului
Notarul, o alta persoana care autentifica testamentul, martorii, precum si persoana care a semnat testamentul în locul testatorului, nu au dreptul, pîna la deschiderea succesiunii, sa dea publicitatii date despre continutul testamentului, despre întocmirea, modificarea sau revocarea lui.

Articolul 1464. Data întocmirii testamentului
În testament trebuie sa se indice data întocmirii lui. Lipsa datei atrage nulitatea testamentului doar daca nu sînt înlaturate dubiile privind capacitatea de exercitiu a testatorului la momentul întocmirii, modificarii sau revocarii testamentului, precum si în cazul existentei a cîtorva testamente.

Capitolul III
MODIFICAREA, REVOCAREA SAU ANULAREA TESTAMENTULUI

Articolul 1465. Modificarea sau revocarea testamentului
Testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment:
a) prin întocmirea unui nou testament, care revoca în mod direct, total sau partial, testamentul anterior ce contravine noului testament;
b) prin depunerea unei cereri la notar;
c) prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf.

Articolul 1466. Inadmisibilitatea restabilirii testamentului revocat
Testamentul revocat printr-un testament întocmit mai tîrziu nu poate fi restabilit nici în cazul în care testamentul ulterior va fi revocat prin depunerea unei cereri.

Articolul 1467. Pluralitatea de testamente
Daca testatorul a întocmit cîteva testamente care se completeaza si nu se substituie integral unul pe altul, toate testamentele ramîn în vigoare. Testamentul anterior îsi pastreaza puterea legala în limita în care prevederile lui nu sînt modificate prin testamentele ulterioare.

Articolul 1468. Temeiurile în care testamentul este considerat fara putere legala
Testamentul nu are putere legala:
a) daca unica persoana în a carei favoare a fost întocmit decedeaza înaintea testatorului;
b) în cazul în care unicul mostenitor nu accepta mostenirea;
c) daca averea testata dispare în timpul vietii testatorului sau este înstrainata de acesta;
d) în partea în care încalca rezerva succesorala.

Articolul 1469. Nulitatea testamentului
(1) Testamentul este nul daca sînt prezente conditiile de nulitate a actelor juridice.
(2) Dispozitiile testamentare care contravin legii sau intereselor publice, precum si conditiile care nu sînt clare sau contravin una alteia, sînt nule.
(3) Testamentul întocmit cu nerespectarea formei stabilite de lege este nul.
(4) Testamentul este declarat nul de catre instanta de judecata.

Articolul 1470. Nulitatea dispozitiilor testamentare separate
(1) Dispozitia testamentara în a carei baza are loc chemarea la mostenirea unui bun care nu face parte din patrimoniul succesoral este nula.
(2) Dispozitia testamentara care nu poate fi executata din motiv de sanatate sau din alte motive obiective poate fi declarata nula.

Articolul 1471. Consecintele pierderii puterii legale si ale nulitatii unei dispozitii testamentare
Daca dintre cîteva dispozitii testamentare una nu mai are putere legala sau este nula, iar testatorul nu a lasat alte dispozitii, restul dispozitiilor testamentului ramîn în vigoare.

Articolul 1472. Acceptarea succesiunii în cazul nulitatii testamentului
În cazul declararii nulitatii testamentului, mostenitorul privat prin acest testament de dreptul la mostenire are dreptul la optiune în cadrul succesiunii legale conform regulilor generale.

Articolul 1473. Contestarea valabilitatii testamentului
Valabilitatea testamentului poate fi contestata, în temeiul conditiilor de nulitate a actelor juridice, de catre mostenitorii legali si de alte persoane interesate.

Articolul 1474. Termenul de intentare a actiunii
(1) Actiunea privind declararea nulitatii testamentului poate fi intentata în termen de un an de la data deschiderii succesiunii.
(2) Termenul prevazut la alin.(1) nu se extinde asupra actiunii proprietarului daca testatorul a testat din greseala o avere straina ca fiind a sa.

Capitolul IV
EXECUTAREA TESTAMENTULUI

Articolul 1475. Subiectele executarii testamentului
În lipsa indicatiilor în testament, executarea lui se pune în sarcina mostenitorilor testamentari. Acestia pot încredinta prin contract executarea testamentului unuia dintre ei sau unei alte persoane.

Articolul 1476. Desemnarea executorului testamentar
În scopul executarii întocmai a dispozitiilor testamentare, testatorul poate desemna prin testament unul sau mai multi executori testamentari, atît dintre mostenitorii testamentari, cît si dintre persoanele care nu sînt mostenitori. În ultimul caz, este nevoie de acordul executorului testamentar, acesta exprimîndu-l în scris pe testament sau în cererea anexata acestuia.

Articolul 1477. Refuzul de a executa testamentul
Executorul testamentar este în drept sa refuze în orice moment executarea obligatiei pe care i-a încredintat-o testatorul, fapt care trebuie sa-l aduca în prealabil la cunostinta mostenitorilor.

Articolul 1478. Desemnarea executorului testamentar de catre un tert
(1) Testatorul poate încredinta desemnarea executorului testamentar unui tert care, dupa deschiderea succesiunii, trebuie sa numeasca imediat executorul testamentar si sa anunte despre aceasta mostenitorii. Tertul poate refuza îndeplinirea acestei sarcini, fapt care trebuie sa-l aduca imediat la cunostinta mostenitorilor.
(2) Numirea executorului se face prin depunerea de catre tert a unei cereri la notarul de la locul deschiderii mostenirii.
(3) Executorul comunica acordul prin depunerea unei cereri la notarul de la locul deschiderii succesiunii.

Articolul 1479. Executarea partiala sau integrala a testamentului
Testatorul poate încredinta executorului testamentar executarea integrala a testamentului sau doar a unor anumite dispozitii.

Articolul 1480. Paza si administrarea patrimoniului succesoral
Executorul testamentar este obligat ca, din momentul deschiderii succesiunii, sa efectueze paza si administrarea patrimoniului succesoral. El este în drept sa îndeplineasca toate actiunile necesare executarii testamentului. În limitele acestor împuterniciri, mostenitorii pierd dreptul de a administra patrimoniul succesoral.

Articolul 1481. Paza si administrarea patrimoniului succesoral de catre cîtiva executori testamentari
Daca exista mai multi executori testamentari, se admit actiuni individuale numai în cazul pazei patrimoniului succesoral, în alte cazuri fiind necesar acordul dintre ei.

Articolul 1482. Compensarea cheltuielilor aferente executarii testamentului
(1) Executorul testamentar îsi îndeplineste obligatiile fara a fi remunerat, desi poate primi o recompensa daca aceasta este prevazuta în testament.
(2) Executorul testamentar are dreptul la compensarea, din contul averii succesorale, a cheltuielilor de pastrare si administrare a averii.
(3) Executorul testamentar care nu este mostenitor nu este în drept sa faca alte cheltuieli din averea succesorala decît cele prevazute la art.1551.

Articolul 1483. Darea de seama a executorului testamentar
Dupa executarea testamentului, executorul este obligat, la cererea mostenitorilor, sa le prezinte o dare de seama despre activitatea sa. Executorul testamentar îsi îndeplineste functiile pîna la acceptarea succesiunii de catre toti mostenitorii.

Articolul 1484. Înlaturarea executorului testamentar
La cererea persoanei interesate, instanta de judecata poate înlatura executorul testamentar daca exista motive întemeiate.

Articolul 1485. Responsabilitatea executorului testamentar
Daca se abate, intentionat sau din imprudenta, de la îndeplinirea obligatiilor încredintate prin testament, executorul testamentar poarta raspundere pentru prejudiciile cauzate astfel mostenitorilor.

Capitolul V
LEGATUL

Articolul 1486. Legatul
Testatorul poate acorda prin testament unei persoane avantaje patrimoniale (legat) fara a o desemna în calitate de mostenitor.

Articolul 1487. Obiectul legatului
Obiect al legatului poate fi transmiterea catre cel ce receptioneaza legatul (legatar) în proprietate, folosinta sau cu un alt drept real a bunurilor care fac parte din patrimoniul succesoral; obtinerea si transmiterea catre acesta a bunurilor care nu fac parte din mostenire; îndeplinirea unei anumite munci, prestarea de servicii si altele.

Articolul 1488. Folosirea locuintei în baza de legat
Testatorul este în drept sa puna în sarcina mostenitorului carui a testat casa, apartamentul sau orice alta locuinta obligatia de a transmite unei sau mai multor persoane dreptul de folosinta viagera sau pentru o anumita perioada asupra încaperii de locuit sau a unei anumite portiuni din ea. La cesiunea ulterioara a dreptului de proprietate asupra încaperii de locuit, dreptul de folosinta ramîne în vigoare.

Articolul 1489. Inalienabilitatea dreptului de folosinta asupra încaperii de locuit
(1) Dreptul de folosinta asupra încaperii de locuit nu se înstraineaza si nu trece la mostenitorii legatarului.
(2) Dreptul de folosinta asupra încaperii de locuit nu este un temei pentru membrii familiei legatarului de a locui în ea daca testamentul nu prevede altfel.

Articolul 1490. Limitele de executare a legatului
Mostenitorul însarcinat cu executarea legatului îl executa în limitele valorii patrimoniului testat, cu exceptia acelei parti din datoriile testatorului a carei stingere a fost pusa în sarcina mostenitorului, daca testamentul nu prevede altfel.

Articolul 1491. Executarea legatului de catre alti mostenitori
(1) Daca mostenitorul însarcinat cu executarea legatului a decedat pîna la deschiderea succesiunii sau a renuntat la mostenire, obligatia executarii legatului trece la comostenitorii care au primit cota lui.
(2) În cazul în care executarea legatului este pusa în sarcina mai multor mostenitori, fiecare executa obligatia proportional cotei sale succesorale.

Articolul 1492. Termenul de solicitare a executarii legatului
Legatarul are dreptul de a cere, în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, executarea legatului daca testamentul nu prevede altfel.

Articolul 1493. Încetarea executarii legatului
Legatul înceteaza daca legatarul:
a) nu a solicitat în termenul prevazut la art.1492 executarea;
b) nu este în viata la data deschiderii mostenirii.

Articolul 1494. Legatul la primirea rezervei succesorale
În cazul în care mostenitorul testamentar însarcinat cu executarea legatului are dreptul la o cota din rezerva succesorala, el executa legatul în limitele acelei parti a averii mostenite care depaseste cota din rezerva succesorala ce i se cuvine.

Articolul 1495. Raspunderea legatarului
Legatarul nu raspunde pentru datoriile testatorului.

Articolul 1496. Renuntarea la legat si degrevarea de executarea legatului
(1) Persoana careia i se cuvine legatul este în drept sa renunte la el. În acest caz, cota succesorala respectiva revine mostenitorului care va avea sarcina executarii legatului.
(2) Daca persoana careia i se cuvine legatul renunta la el, mostenitorul însarcinat cu executarea legatului este degrevat de ea.

Articolul 1497. Transmiterea legatului catre mostenitori
Daca persoana careia i se cuvine legatul decedeaza dupa deschiderea succesiunii, nereusind sa-si exprime acordul, dreptul de a primi legatul trece la mostenitorii ei daca legatul nu tine de persoana legatarului.

Articolul 1498. Legatul în scopuri general-utile
(1) Testatorul poate ordona mostenitorului executarea unei anumite actiuni în scopuri general-utile, fapt ce poate avea atît caracter material, cît si nematerial.
(2) Daca actiunea încredintata conform alin.(1) se refera la patrimoniu, se aplica normele care reglementeaza legatul.
(3) În caz de deces al mostenitorului însarcinat prin testament cu executarea unor actiuni în scopuri general-utile, obligatia executarii trece la mostenitorii care au primit cota lui.
(4) Dreptul de a cere de la mostenitor prin instanta de judecata executarea actiunii încredintate îl are executorul testamentar, iar daca nu este desemnat nici un executor, acest drept îl are oricare dintre mostenitori, precum si alte persoane interesate.

Titlul III
MOSTENIREA LEGALA

Captolul I
DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA MOSTENIREA LEGALA

Articolul 1499. Mostenirea legala
(1) Mostenirea legala, adica trecerea patrimoniului defunctului catre persoanele mentionate în lege, se aplica în cazul în care:
a) cel ce a lasat mostenirea nu a lasat nici un testament;
b) a fost declarata nulitatea testamentului;
c) succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul;
d) succesorul testamentar este nedemn.

Articolul 1500. Mostenitorii legali
(1) În cazul succesiunii legale, mostenitori cu drept de cota egala sînt:
a) de clasa I - descendentii (fiii si fiicele celui ce a lasat mostenirea, la fel si cei nascuti vii dupa decesul lui, precum si cei înfiati), sotul supravietuitor si ascendentii privilegiati (parintii, înfietorii) celui ce a lasat mostenirea;
b) de clasa a II-a - colateralii privilegiati (fratii si surorile) si ascendentii ordinari (bunicii, atît din partea tatalui, cît si din partea mamei) ai celui ce a lasat mostenirea;
c) de clasa a III-a - colateralii ordinari (unchii si matusile) ai celui ce a lasat mostenirea.
(2) Ascendentii ordinari culeg mostenirea în ordinea proximitatii (apropierii) gradului de rudenie cu cel ce a lasat mostenirea, respectiv bunicii îi înlatura pe strabunici etc., indiferent de sex si linie.
(3) În cazul mostenirii descendentilor si colateralilor se aplica reprezentarea:
a) descendentilor - la infinit;
b) colateralilor - pîna la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiati - nepoti de la frate si sora, stranepoti de la frate si sora; colaterali ordinari - veri primari).
(4) Reprezentarea are loc cu respectarea prevederilor art.1504.
(5) Parintii naturali ai celui adoptat si celelalte rude ale lui de sînge pe linie ascendenta, precum si surorile si fratii lui de sînge, nu mostenesc dupa moartea celui adoptat sau a descendentilor lui.

Articolul 1501. Ordinea la succesiunea legala
Mostenitorii de clasa posterioara sînt chemati la succesiune legala numai daca lipsesc mostenitori din clasele precedente sau daca acestia nu accepta ori refuza succesiunea. Ei sînt chemati la succesiune si în cazul în care toti mostenitorii de clasele precedente au fost decazuti din dreptul la succesiune.

Articolul 1502. Privarea de dreptul la succesiune în cazul desfacerii casatoriei
Prin hotarîre judecatoreasca, un sot poate fi privat de dreptul la succesiune legala daca se confirma ca de facto casatoria cu cel ce a lasat mostenirea a încetat cu 3 ani înainte de deschiderea succesiunii si sotii au locuit separat.

Articolul 1503. Pierderea dreptului la succesiune în cazul declararii nulitatii casatoriei
Sotul supravietuitor pierde dreptul la succesiune daca au existat motive pentru declararea nulitatii casatoriei si testatorul a intentat în acest sens o actiune în instanta de judecata.

Articolul 1504. Reprezentarea
(1) Daca mostenitorul moare înaintea celui ce lasa mostenirea, succesorii indicati la art.1500 alin.(3) culeg, prin intermediul institutiei reprezentarii, partea din mostenire care i s-ar fi cuvenit mostenitorului decedat.
(2) Reprezentarea are drept efect punerea reprezentantilor în locul si în dreptul reprezentatului.
(3) Nu se admite reprezentarea persoanei la a carei mostenire s-a renuntat, a persoanei care a renuntat la mostenire, precum si a nedemnului.

Capitolul II
REZERVA SUCCESORALA

Articolul 1505. Rezerva succesorala
Succesorii de clasa I inapti pentru munca au dreptul de a mosteni, independent de continutul testamentului, cel putin o doime cota-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecaruia în caz de succesiune legala (rezerva succesorala).

Articolul 1506. Aparitia dreptului de a pretinde cota din rezerva succesorala
Dreptul de a pretinde cota din rezerva succesorala apare în momentul deschiderii succesiunii. Acest drept se transmite prin mostenire.

Articolul 1507. Determinarea marimii rezervei succesorale
Marimea rezervei succesorale se determina în functie de întregul patrimoniu succesoral, inclusiv de averea atribuita pentru îndeplinirea legatului.

Articolul 1508. Determinarea cotei din rezerva succesorala pentru fiecare mostenitor rezervatar
La determinarea cotei din rezerva succesorala pentru fiecare mostenitor rezervatar, se iau în considerare toti mostenitorii legali chemati la succesiune daca nu ar fi existat testamentul. Mostenitorii testamentari nu se iau în considerare daca ei nu sînt mostenitori legali.

Articolul 1509. Consecintele renuntarii la legat
Daca mostenitorul rezervatar este în acelasi timp si legatar, va putea pretinde la rezerva daca renunta la legat. În caz contrar, el pierde dreptul la cota din rezerva succesorala în marimea legatului.

Articolul 1510. Separarea rezervei succesorale din patrimoniul netestat
Daca testamentul nu se refera la întregul patrimoniu succesoral, rezerva succesorala se separa în primul rînd din averea netestata, iar în cazul insuficientei acesteia, rezerva se completeaza din averea testata.

Articolul 1511. Dreptul succesorului rezervatar de a cere completarea cotei
Daca succesorului rezervatar i se testeaza avere în marime mai mica de jumatate din cota pe care ar fi primit-o în caz de succesiune legala, el poate cere partea cu care cota primita conform testamentului este mai mica de jumatate din cota pe care ar fi primit-o în baza mostenirii legale.

Articolul 1512. Renuntarea la cota din rezerva succesorala
(1) Mostenitorul rezervatar poate renunta la cota ce i se cuvine din rezerva succesorala fara a indica în a cui favoare renunta. Faptul acesta nu atrage majorarea cotei din rezerva succesorala pentru alti mostenitori. Cota lui trece la mostenitorii testamentari proportional cotei testate lor.
(2) Acceptarea cotei din rezerva succesorala sau renuntarea la ea se face în termenul stabilit pentru optiune succesorala.

Articolul 1513. Privarea de dreptul la cota din rezerva succesorala
(1) Privarea de dreptul la cota din rezerva succesorala poate avea loc daca exista circumstante care au drept rezultat decaderea din dreptul la mostenire în genere.
(2) Privarea de dreptul la cota din rezerva succesorala poate fi efectuata de testator înca în timpul vietii lui prin adresare în instanta de judecata.
(3) Hotarîrea pronuntata de instanta de judecata despre privarea de dreptul la cota din rezerva succesorala se aplica din momentul deschiderii mostenirii. Aceeasi regula actioneaza si în cazul în care testatorul s-a adresat în instanta de judecata, iar hotarîrea a fost pronuntata dupa decesul lui.

Articolul 1514. Trecerea rezervei succesorale la mostenitorii testamentari
Cota din rezerva succesorala a mostenitorului privat de dreptul la ea trece la mostenitorii testamentari.

Titlul IV
SUCCESIUNEA VACANTA

Articolul 1515. Trecerea bunurilor fara succesor în proprietatea statului
(1) Patrimoniul succesoral trece în proprietatea statului în baza dreptului de mostenire asupra unui patrimoniu vacant daca nu exista nici succesori testamentari, nici legali sau daca nici unul din succesori nu a acceptat succesiunea, sau daca toti succesorii sînt privati de dreptul la succesiune.
(2) Statul intra în posesiunea patrimoniului succesoral prin eliberarea unui certificat de succesiune vacanta.
(3) Ordinea mostenirii si evidenta patrimoniului succesoral vacant, precum si transmiterea acestuia în proprietatea statului, se stabilesc prin lege.

Titlul V
REGIMUL JURIDIC AL MOSTENITORULUI

Capitolul I
OPTIUNEA SUCCESORALA

Articolul 1516. Acceptarea succesiunii
(1) Succesiunea trece la mostenitorul chemat la succesiune, sub rezerva dreptului de a renunta la ea.
(2) Succesiunea este acceptata de succesor indiferent de faptul daca este testamentar sau succesor legal.
(3) Succesiunea se considera acceptata cînd mostenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaratie de acceptare a succesiunii sau intra în posesiunea patrimoniului succesoral.
(4) Daca succesorul a intrat în posesiunea unei parti din patrimoniu, se considera ca a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla si din ce ar consta.

Articolul 1517. Termenul de acceptare a succesiunii
Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei.

Articolul 1518. Termenul special de acceptare a succesiunii
Daca dreptul de a accepta succesiunea apare în cazul în care ceilalti mostenitori nu o accepta, ea trebuie acceptata în partea ramasa din termenul stabilit pentru acceptare. Daca aceasta parte este mai mica de 3 luni, ea se prelungeste pîna la 3 luni.

Articolul 1519. Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii
(1) Termenul prevazut la art.1517 poate fi prelungit de catre instanta de judecata cu cel mult 6 luni. Cu acordul celorlalti succesori care au acceptat succesiunea în termen, pot fi incluse în cercul mostenitorilor, fara a se adresa în instanta de judecata, persoanele din clasa succesorala chemata la succesiune care au omis termenul mentionat.
(2) În cazul prevazut la alin.(1), succesorului i se acorda în natura partea ce i se cuvine din averea ramasa, iar în cazul imposibilitatii de a-i transmite în natura, echivalentul în bani al partii ce i se cuvine din averea ramasa.

Articolul 1520. Inadmisibilitatea dispunerii de patrimoniul succesoral
Mostenitorul care a intrat în posesiunea patrimoniului succesoral nu are dreptul sa dispuna de el pîna la expirarea termenului de optiune succesorala si pîna la primirea certificatului de mostenitor.

Articolul 1521. Dreptul la fructele obtinute pîna la intentarea actiunii
Daca mostenitorul testamentar nu stia de modificarea ori de revocarea testamentului sau daca mostenitorul legal care nu stia despre existenta testamentului a intrat în posesiunea averii succesorale, sau daca mostenitorii testamentari si legali nu stiau despre existenta unui alt testament ori despre existenta unor mostenitori legali mai apropiati, lor le ramîn fructele obtinute de la averea succesorala pîna la intentarea actiunii, fiind de asemenea în drept sa ceara restituirea integrala a capitalului investit în averea succesorala.

Articolul 1522. Consecintele înstrainarii unor anumite bunuri din averea succesorala
Daca, în cazurile prevazute la art.1521, bunurile care intra în avere succesorala sînt vîndute pîna la intentarea actiunii, vînzarea-cumpararea se considera valabila, iar mijloacele obtinute din vînzare se predau mostenitorului legal.

Articolul 1523. Transmisia succesorala
(1) Daca mostenitorul a decedat dupa deschiderea succesiunii si pîna la acceptarea mostenirii, dreptul de a primi cota succesorala trece la mostenitorii sai (transmisia succesorala). Succesorii mostenitorului decedat trebuie sa accepte mostenirea în partea ramasa din termenul stabilit pentru acceptare. Daca acest termen este mai mic de 3 luni, el se prelungeste pîna la 3 luni.
(2) La expirarea termenului prevazut la alin.(1), succesorii mostenitorului decedat pot fi recunoscuti de instanta de judecata ca au acceptat succesiunea daca instanta va considera cauzele omiterii termenului întemeiate.
(3) Dreptul mostenitorului de a primi o parte din mostenire în calitate de cota din rezerva succesorala nu se transmite mostenitorilor lui.

Articolul 1524. Consecintele neacceptarii mostenirii prin transmisie succesorala
(1) Neacceptarea mostenirii prin transmisie succesorala nu priveaza mostenitorul de posibilitatea de a accepta mostenirea care era destinata nemijlocit mostenitorului decedat.
(2) La refuzul de a accepta mostenirea prin transmisie succesorala, averea trece la persoanele chemate sa accepte mostenirea în acelasi rînd cu mostenitorul decedat.

Articolul 1525. Masurile de conservare a averii succesorale
Mostenitorul este în drept sa ceara luarea de masuri pentru conservarea averii succesorale, fapt pentru care se stabileste un termen de 6 luni ce se încadreaza în termenul general de acceptare a succesiunii.

Articolul 1526. Renuntarea la succesiune
(1) Mostenitorul poate renunta la succesiune în termen de 6 luni din data deschiderii succesiunii, chiar daca a acceptat succesiunea prin intrare în posesiune.
(2) Mostenitorul poate renunta la mostenire în folosul altor mostenitori testamentari sau legali.
(3) Nu este admisa renuntarea la mostenire în folosul unei persoane private de dreptul la mostenire sau declarate mostenitor nedemn, inclusiv conform unei dispozitii exprese din testament.

Articolul 1527. Inadmisibilitatea renuntarii partiale la succesiune
(1) Nu se permite renuntarea partiala la succesiune sau acceptarea partiala a succesiunii, sub conditie sau pe un termen anumit.
(2) Daca mostenitorul renunta la o parte din mostenire sau formuleaza o anumita conditie, se considera ca renunta la mostenire.

Articolul 1528. Mostenirea cîtorva cote succesorale
(1) Persoana chemata la mostenirea mai multor cote succesorale poate accepta o cota si poate renunta la alta daca este chemata la mostenire în temeiuri diferite.
(2) Daca chemarea la mostenire se face într-un singur temei, acceptarea sau renuntarea la o cota se considera aplicabila si celeilalte cote. Chemarea are acelasi temei si atunci cînd dispozitia se contine în testamente diferite.
(3) Daca testatorul a testat mostenitorului cîteva cote din mostenire, el poate sa-l autorizeze prin dispozitie testamentara sa accepte o cota si sa renunte la alta.

Articolul 1529. Renuntarea la o parte din cota succesorala
Mostenitorul este în drept sa renunte la o parte din cota succesorala care îi apartine cu drept de acrescamînt, indiferent de partea ramasa din mostenire.

Articolul 1530. Acrescamîntul
Daca mostenitorul renunta la mostenire, dar nu declara în favoarea cui renunta, cota lui majoreaza cota mostenitorilor chemati la succesiune legala (acrescamînt), iar daca tot patrimoniul succesoral este împartit prin testament, majoreaza cota mostenitorilor testamentari proportional cotei lor daca testamentul nu prevede altfel.

Articolul 1531. Renuntarea unicului mostenitor la succesiune
Daca unicul mostenitor din clasa respectiva renunta la succesiune, aceasta trece la mostenitorii din clasa urmatoare.

Articolul 1532. Renuntarea în folosul mai multor succesori
Daca renunta la succesiune în folosul mai multor persoane, mostenitorul poate desemna cota fiecareia din ele. În lipsa unei astfel de indicatii, cota lui se împarte egal între succesorii în favoarea carora a fost anuntata renuntarea la succesiune.

Articolul 1533. Renuntarea la succesiune în favoarea celor chemati prin reprezentare
Renuntarea la succesiune în favoarea celor chemati prin reprezentare se permite daca, la ziua deschiderii succesiunii, persoana reprezentata care trebuia sa fie succesor al celui ce a lasat mostenirea nu va fi în viata sau daca succesorul chemat prin reprezentare (în cazul succesiunii legale) este succesor testamentar.

Articolul 1534. Inadmisibilitatea refuzului reprezentantului statului de a accepta succesiunea
Reprezentantul statului nu este în drept sa nu accepte succesiunea.

Articolul 1535. Inadmisibilitatea renuntarii la succesiune dupa depunerea cererii la notar
Nu se admite renuntarea la succesiune dupa ce mostenitorul a depus la notarul de la locul deschiderii succesiunii declaratia de acceptare a mostenirii.

Articolul 1536. Ireversibilitatea renuntarii la succesiune
(1) Declaratia de renuntare la succesiune este ireversibila.
(2) Daca mostenitorul este o persoana cu capacitate de exercitiu restrînsa, lipsita de sau limitata în capacitatea de exercitiu, renuntarea la succesiune se face în temeiul unei hotarîri judecatoresti.

Articolul 1537. Transmiterea dreptului de renuntare la succesiune
(1) Dreptul de renuntare la succesiune se transmite prin mostenire.
(2) Daca mostenitorul a decedat pîna la expirarea termenului de renuntare la succesiune, acesta continua sa curga pîna la expirarea lui.
(3) Fiecare din succesorii mostenitorului decedat poate renunta numai la partea sa de succesiune.

Articolul 1538. Termenul de contestare a optiunii succesorale
Acceptarea sau renuntarea la mostenire pot fi contestate în termen de 3 luni din ziua cînd persoana interesata a aflat despre faptul ca pentru aceasta exista motiv întemeiat.

Articolul 1539. Momentul survenirii efectelor juridice ale optiunii succesorale
Efectele juridice ale acceptarii sau renuntarii la succesiune survin în momentul deschiderii succesiunii.

Capitolul II
RESPONSABILITATEA MOSTENITORILOR DE PASIVUL SUCCESORAL

Articolul 1540. Responsabilitatea succesorilor în fata creditorilor
(1) Mostenitorii care au acceptat succesiunea satisfac pretentiile creditorilor celui ce a lasat mostenirea proportional cotei fiecaruia în activul succesoral.
(2) Daca cel ce a lasat mostenirea a fost debitor solidar, mostenitorii poarta aceasta raspundere solidara.
(3) Mostenitorii care au primit cota din rezerva succesorala, de asemenea, sînt responsabili de datoriile celui ce a lasat mostenirea.

Articolul 1541. Sarcina probatiunii
Mostenitorul trebuie sa dovedeasca ca datoriile celui ce a lasat mostenirea depasesc valoarea averii succesorale, cu exceptia cazului cînd inventarul averii a fost efectuat de notar.

Articolul 1542. Punerea achitarii datoriei în sarcina mostenitorului
Testatorul poate pune achitarea integrala sau partiala a datoriei în sarcina unui sau mai multor mostenitori.

Articolul 1543. Obligatia de a înstiinta creditorii despre deschiderea succesiunii
Mostenitorii sînt obligati sa înstiinteze creditorii celui ce a lasat succesiunea despre deschiderea succesiunii daca au cunostinta despre datoriile defunctului.

Articolul 1544. Termenul de înaintare a pretentiilor creditorilor
(1) În termen de 6 luni din ziua cînd au aflat despre deschiderea succesiunii, creditorii celui ce a lasat mostenirea trebuie sa înainteze pretentii catre mostenitorii care au acceptat succesiunea, indiferent de scadenta acestor pretentii.
(2) Daca nu stiau despre deschiderea succesiunii, creditorii celui ce a lasat mostenirea urmeaza sa înainteze pretentii mostenitorilor în termen de un an din momentul începerii curgerii termenului de înaintare a pretentiilor.
(3) Nerespectarea dispozitiilor alin.(1) si (2) atrage pierderea de catre creditori a dreptului de înaintare a pretentiilor.

Articolul 1545. Aplicarea termenelor generale de prescriptie
(1) Termenul de înaintare a pretentiilor creditorilor nu se extinde asupra pretentiilor privind cheltuielile de întretinere si tratament din timpul ultimei boli a celui ce a lasat mostenirea, de achitare a salariului, a cheltuielilor de înmormîntare, de paza si administrare a patrimoniului succesoral, precum si cererile tertilor privind recunoasterea dreptului de proprietate si solicitarea averii detinute cu titlu de proprietate.
(2) Pretentiilor mentionate la alin.(1) se aplica termenele generale de prescriptie.

Articolul 1546. Amînarea termenului de executare
Daca cererea a fost înaintata de catre creditor pîna la scadenta, mostenitorul este în drept sa amîne executarea pîna atunci. O data cu survenirea scadentei, creditorul este în drept sa ceara executarea în cursul termenului general de prescriptie.

Articolul 1547. Prioritatea creditorilor celui ce a lasat mostenirea
La satisfacerea pretentiilor, creditorii celui ce a lasat mostenirea au prioritate fata de creditorii mostenitorului.

Articolul 1548. Raspunderea statului
La trecerea catre stat a patrimoniului succesoral, statul devine, ca si ceilalti mostenitori, responsabil de datoriile celui ce a lasat mostenirea.

Articolul 1549. Consecintele primirii mostenirii de catre creditor
Daca testatorul a testat averea sa creditorului, acest fapt nu poate fi considerat compensare a creantei creditorului.

Articolul 1550. Modalitatea de satisfacere a creantei creditorilor
Mostenitorii satisfac creantele creditorilor printr-o plata unica, daca acordul dintre mostenitori si creditori nu prevede altfel.

Articolul 1551. Cheltuielile ce urmeaza a fi efectuate din contul averii succesorale
Din contul averii succesorale, pîna a fi repartizata între mostenitori, urmeaza a fi satisfacute creantele privind compensarea cheltuielilor utile efectuate în legatura cu ultima boala a defunctului, a cheltuielilor de înmormîntare, de obtinere a averii succesorale, de pastrare si gestionare a ei, de executare a testamentului, precum si a cheltuielilor de plata a remuneratiei executorului testamentar sau custodelui averii succesorale. Aceste creante urmeaza a fi satisfacute din contul averii succesorale în mod prioritar fata de toate celelalte creante, inclusiv fata de cele garantate prin gaj.

Capitolul III
PAZA AVERII SUCCESORALE

Articolul 1552. Paza averii succesorale
Pentru ocrotirea intereselor mostenitorilor, a legatarilor si a intereselor publice, notarul de la locul deschiderii succesiunii, la initiativa persoanelor interesate, a executorului testamentar sau din oficiu, ia masurile necesare pentru paza si pastrarea averii succesorale pîna la expirarea termenului stabilit pentru acceptare.

Articolul 1553. Obligatia notarului privind paza averii succesorale
Daca averea succesorala sau o parte din ea nu se afla la locul de deschidere a succesiunii, notarul din acest loc însarcineaza notarul de la locul aflarii averii sa ia masuri pentru paza si pastrarea ei.

Articolul 1554. Inventarierea averii succesorale
În scopul pastrarii averii celui ce a lasat mostenirea, notarul inventariaza averea si o transmite în grija mostenitorului sau unui custode numit de el, luînd masuri pentru a-i gasi pe mostenitorii absenti la locul deschiderii succesiunii.

Articolul 1555. Numirea custodelui
În cazul în care averea trebuie administrata sau creditorii mostenitorului înainteaza o actiune, notarul numeste un custode al averii succesorale. Nu se numeste custode daca cel putin unul dintre mostenitori a intrat în posesiunea averii sau este numit executor testamentar.

Titlul VI
CONFIRMAREA DREPTULUI LA MOSTENIRE

Articolul 1556. Certificatul de mostenitor
Persoanele recunoscute ca mostenitori pot cere notarului de la locul deschiderii succesiunii eliberarea certificatului de mostenitor.

Articolul 1557. Termenul de eliberare a certificatului de mostenitor
(1) Certificatul de mostenitor se elibereaza dupa 6 luni din ziua deschiderii succesiunii, în orice timp.
(2) Certificatul de mostenitor se elibereaza pîna la expirarea termenului de 6 luni daca notarul dispune de suficiente dovezi ca, în afara de persoanele care solicita eliberarea certificatului, nu exista alti mostenitori.

Articolul 1558. Eliberarea certificatului de calitate de mostenitor
(1) Daca nu s-a facut dovada existentei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesita operatiuni de durata si mostenitorii solicita sa li se stabileasca numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de mostenitor.
(2) În certificatul de calitate de mostenitor se mentioneaza ca acesta nu are valoarea unui certificat de mostenitor si ca poate fi utilizat numai pentru dobîndirea actelor necesare pentru a dovedi existenta bunurilor ce compun patrimoniul succesoral, urmînd ca certificatul de mostenitor sa fie eliberat ulterior. Aceasta calitate poate fi dovedita numai în cazul acceptarii în termen a mostenirii, în caz contrar mostenitorul fiind strain de mostenire prin neacceptare.

Articolul 1559. Eliberarea certificatului de succesiune vacanta
În cazul în care nu exista nici succesori testamentari, nici succesori legali, notarul constata, la cererea reprezentantului statului, ca succesiunea este vacanta si elibereaza certificatul de succesiune vacanta dupa expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.

Titlul VII
PARTAJUL AVERII SUCCESORALE

Articolul 1560. Partajarea
Partajul averii succesorale se face prin acordul mostenitorilor dupa primirea certificatului de mostenitor.

Articolul 1561. Determinarea de catre testator a modului de partajare
Testatorul poate stabili în testament modul de partajare a averii succesorale sau poate încredinta unui executor testamentar partajul. Decizia executorului testamentar nu este obligatorie pentru mostenitori daca este evident inechitabila. În astfel de cazuri, partajul se face prin hotarîre judecatoreasca.

Articolul 1562. Separarea în natura a cotei din averea succesorala
Orice mostenitor poate cere separarea în natura a cotei sale atît din bunurile mobile, cît si din cele imobile, daca o astfel de separare este posibila, nu afecteaza destinatia economica si nu este interzisa de lege.

Articolul 1563. Suspendarea partajului
Mostenitorii pot conveni, printr-un acord scris, asupra suspendarii partajului averii succesorale pe un termen nedeterminat.

Articolul 1564. Proprietatea comuna pe cote-parti asupra averii indivizibile
Daca prin întelegerea tuturor mostenitorilor care accepta mostenirea nu se stabileste altfel, averea al carei partaj în natura va avea drept consecinta pierderea sau diminuarea destinatiei sale economice se considera indiviza, nu se supune partajului si devine proprietate comuna pe cote-parti ideale respective.

Articolul 1565. Împartirea terenului agricol
(1) Daca proprietarul terenului agricol pe care se afla gospodaria taraneasca (de fermier) l-a lasat prin testament cîtorva mostenitori sau daca nu a lasat testament, dar exista cîtiva mostenitori legali, terenul agricol si tehnica agricola pot fi împartite între acestia în cazul în care partea de teren repartizata fiecarui mostenitor asigura existenta unei gospodarii viabile.
(2) Împartirea se permite doar în cazul în care vreun mostenitor doreste sa-si întemeieze si sa administreze o gospodarie. Daca nici unul dintre mostenitori nu doreste sa întemeieze o gospodarie, terenul împreuna cu gospodaria taraneasca situata pe el poate fi vîndut cu acordul lor, fiecare primind echivalentul în bani al cotei sale succesorale.

Articolul 1566. Inadmisibilitatea împartirii terenului agricol
Daca nu poate fi împartit, terenul agricol trebuie oferit mostenitorului care locuieste în gospodaria taraneasca si care, împreuna cu cel ce a lasat mostenirea, a administrat gospodaria. Daca un astfel de mostenitor nu exista, mostenitorul da terenul, în modul stabilit de lege, celui care doreste si poate sa administreze gospodaria.

Articolul 1567. Compensarea cotei succesorale din terenul agricol
Mostenitorul care nu poate primi teren primeste cota echivalenta dintr-o alta avere, iar daca aceasta alta avere nu este suficienta, primeste o compensare corespunzatoare.

Articolul 1568. Partajul averii succesorale în cazul existentei cotei mostenitorului conceput
Daca mostenitorul este conceput, dar înca nu s-a nascut, partajul averii succesorale se va face doar dupa nasterea lui, în conditiile art.1560. Mostenitorii sînt în drept sa partajeze averea succesorala numai separînd cota ce i se cuvine mostenitorului conceput.

Articolul 1569. Punerea satisfacerii creantelor în sarcina unuia dintre mostenitori
Prin acordul mostenitorilor, se permite punerea satisfacerii integrale a tuturor creantelor în sarcina unuia dintre mostenitori, dîndu-i-se în schimb o cota succesorala majorata.

Articolul 1570. Reducerea proportionala a cotei succesorale
Daca se constata ca ansamblul cotelor stabilite prin testament depaseste întregul patrimoniu succesoral, cota fiecaruia dintre mostenitori se reduce proportional.

Articolul 1571. Examinarea litigiilor la partajul averii succesorale
În lipsa unui acord între mostenitori la partajul averii succesorale, litigiul se examineaza în instanta de judecata, care trebuie sa tina cont de caracterul averii supuse partajului, de activitatea fiecarui mostenitor si de alte circumstante concrete.

Articolul 1572. Încetarea dreptului de preemtiune
Dreptul de preemtiune asupra unei cote-parti din averea succesorala înceteaza dupa separarea cotei.

Articolul 1573. Satisfacerea creantelor la înstrainarea cotei
În caz de înstrainare a cotei, la beneficiar trece obligatia de a satisface creantele creditorului în functie de marimea cotei obtinute.

Articolul 1574. Obligatia identificarii locului de aflare a mostenitorului
Daca locul de aflare al unui mostenitor nu este cunoscut, mostenitorii sînt obligati sa ia decizii rationale pentru a identifica locul aflarii lui si pentru a-l chema la partajarea averii succesorale.

Articolul 1575. Plata esalonata a compensarii
La cererea mostenitorilor care exercita dreptul de preemtiune, instanta de judecata poate esalona plata, tinînd cont de suma, dar pentru un termen de cel mult 10 ani.


Index

CARTEA A CINCEA - DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT