LexInfoSys - GTZ-Project Information System on Legal Development in Transition States

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002
Nr.1107-XV din 06.06.2002

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA
CODUL CIVIL

CARTEA A TREIA
OBLIGATIILE

Titlul I
DESPRE OBLIGATII ÎN GENERAL

Capitolul I
DISPOZITII COMUNE PRIVIND OBLIGATIILE

Articolul 512. Dispozitii generale cu privire la obligatie
(1) În virtutea raportului obligational, creditorul este în drept sa pretinda de la debitor executarea unei prestatii, iar debitorul este tinut sa o execute. Prestatia poate consta în a da, a face sau a nu face.
(2) Obligatia poate fi pura si simpla sau afectata de modalitati.
(3) Prestatia trebuie sa fie posibila si determinata sau determinabila, sa nu contravina legii, ordinii publice si bunelor moravuri.

Articolul 513. Buna-credinta si diligenta
(1) Debitorul si creditorul trebuie sa se comporte cu buna-credinta si diligenta la momentul nasterii, pe durata existentei, la momentul executarii si stingerii obligatiei.
(2) Este nula clauza prin care se deroga de la prevederile alin.(1).

Articolul 514. Temeiurile nasterii obligatiilor
Obligatiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) si din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în conditiile legii.

Articolul 515. Nasterea obligatiei la negocierea contractului
(1) O obligatie se poate naste prin initierea si desfasurarea negocierilor de încheiere a contractului.
(2) O parte negociatoare poate cere celeilalte parti compensarea cheltuielilor facute în baza îndreptatitei încrederi în încheierea contractului daca în urma vinovatiei acesteia contractul nu a fost încheiat.

Articolul 516. Dreptul la informare
(1) Raportul obligational poate da nastere unui drept la informare fara ca acesta sa fie stipulat în mod expres. Punerea la dispozitie a informatiei presupune si obligatia de eliberare a documentelor corespunzatoare.
(2) Dreptul la informare se naste îndeosebi atunci cînd informarea este semnificativa pentru determinarea continutului obligatiei si poate fi facuta de cel caruia i se cere fara ca prin aceasta sa-i fie afectate drepturile.
(3) Cel care solicita informarea trebuie sa compenseze cheltuielile facute pentru aceasta de cel obligat sa informeze. Cel din urma poate pretinde prestatii asiguratorii.

Articolul 517. Obligatia naturala
(1) Este naturala obligatia în a carei privinta nu se poate cere executare silita.
(2) Exista obligatie naturala în cazul în care:
a) legea sau actul juridic nu prevede posibilitatea executarii silite;
b) o persoana are fata de o alta persoana o obligatie morala de asa natura încît executarea ei, desi nu poate fi ceruta silit, trebuie, în opinia comuna, sa fie considerata ca executare a unei prestatii datorate unei alte persoane.
(3) Obligatiile naturale sînt reglementate de normele cu privire la obligatii daca din litera sau spiritul legii nu rezulta ca anumite reguli nu sînt aplicabile obligatiilor pentru care nu se poate cere executare silita.
(4) Obligatia naturala se transforma în obligatie civila perfecta în baza întelegerii dintre debitor si creditor.

Capitolul II
PLURALITATEA DE SUBIECTE SI OBIECTE ÎN CADRUL UNEI OBLIGATII

Sectiunea 1
OBLIGATIILE DIVIZIBILE SI INDIVIZIBILE

Articolul 518. Obligatia divizibila cu pluralitate de debitori
(1) Obligatia este divizibila între mai multi debitori în cazul în care acestia sînt obligati la aceeasi prestatie fata de creditor, dar fiecare debitor poate fi urmarit separat pîna la concurenta partii sale din datorie.
(2) Debitorii sînt obligati în parti egale daca din lege, contract sau din natura obligatiei nu rezulta altfel.

Articolul 519. Obligatia divizibila cu pluralitate de creditori
(1) Obligatia este divizibila între mai multi creditori în cazul în care acestia sînt îndreptatiti la aceeasi prestatie din partea debitorului, dar fiecare creditor poate pretinde numai la partea sa din creanta.
(2) Creditorii au dreptul la parti egale daca din lege, contract sau din natura obligatiei nu rezulta altfel.

Articolul 520. Prezumtia divizibilitatii
Obligatia este divizibila de drept daca nu este stipulat expres ca este indivizibila sau daca obiectul obligatiei nu este indivizibil prin natura sa.

Articolul 521. Efectul indivizibilitatii
(1) Obligatia indivizibila nu poate fi divizata nici între debitori sau între creditori, nici între succesorii lor.
(2) Fiecare debitor sau succesorii lui pot fi constrînsi separat sa execute obligatia integral si fiecare creditor sau succesorii lui pot pretinde executarea integrala chiar daca obligatia nu este solidara.
(3) Obligatia nu devine indivizibila numai prin faptul ca în contract este stipulat ca este solidara.
(4) Obligatia divizibila care are doar un creditor si un debitor trebuie sa fie executata între ei ca o obligatie indivizibila, dar ea ramîne divizibila între mostenitorii acestora.

Sectiunea a 2-a
SOLIDARITATEA CREDITORILOR

Articolul 522. Creantele solidare
Daca doi sau mai multi creditori au dreptul sa pretinda la o prestatie în asa fel încît fiecare sa poata pretinde la întreaga prestatie, iar prestatia facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul, atunci creanta lor este solidara.

Articolul 523. Temeiul aparitiei creantei solidare
Creanta solidara nu se prezuma, ci se naste prin act juridic, prin lege sau atunci cînd prestatia este indivizibila.

Articolul 524. Executarea obligatiei fata de oricare dintre creditori
Debitorul poate sa execute obligatia fata de oricare dintre creditori dupa cum crede de cuviinta, atîta timp însa cît nici unul dintre creditori nu a cerut executarea obligatiei.

Articolul 525. Efectele executarii obligatiei fata de unul dintre creditori
Executarea integrala a obligatiei fata de unul din creditorii solidari exonereaza debitorul de executarea obligatiei fata de ceilalti creditori.

Articolul 526. Remiterea datoriei de catre un creditor solidar
O remitere de datorie convenita între un creditor solidar cu debitorul produce efecte numai asupra partii care revine acelui creditor. Aceasta regula se aplica de asemenea în toate cazurile cînd obligatia se stinge în alt temei decît executarea.

Articolul 527. Inadmisibilitatea invocarii unor exceptii ce tin de alt creditor
Debitorul nu are dreptul sa opuna unuia din creditorii solidari exceptii bazate pe raporturile debitorului cu un alt creditor solidar, la care creditorul respectiv nu participa.

Articolul 528. Obligatia fata de ceilalti creditori solidari a creditorului care a primit prestatie
(1) Creditorul solidar care a primit întreaga prestatie este obligat sa o împarta cu ceilalti cocreditori daca nu demonstreaza ca obligatia este contractata numai în interesul sau.
(2) Creditorii solidari sînt îndreptatiti, în raporturile dintre ei, la parti egale daca nu s-a convenit altfel.

Articolul 529. Reprezentarea creditorilor solidari
Creditorul solidar reprezinta pe toti cocreditorii în toate actele care au drept scop conservarea obligatiei.

Sectiunea a 3-a
SOLIDARITATEA DEBITORILOR

Articolul 530. Obligatiile solidare
Daca doi sau mai multi debitori datoreaza o prestatie în asa fel încît fiecare este dator sa efectueze întreaga prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea, atunci debitorii sînt legati solidar.

Articolul 531. Temeiurile aparitiei obligatiilor solidare
O obligatie solidara nu se prezuma, ci se naste prin act juridic, prin lege sau atunci cînd prestatia este indivizibila.

Articolul 532. Obligatii solidare afectate de modalitati
Debitorii solidari se pot obliga în mod diferit: unii pur, altii sub conditie, altii cu termen.

Articolul 533. Dreptul creditorului de a cere executarea obligatiei de la oricare dintre debitorii solidari
Creditorul poate pretinde executarea obligatiei, la latitudinea sa, de la oricare din debitori, în parte sau în întregime. Pîna la executarea întregii prestatii, ramîn obligati toti debitorii.

Articolul 534. Exceptiile opuse creditorului de catre debitorul solidar
Debitorul solidar caruia i s-a pretins executarea prestatiei are dreptul sa opuna creditorului toate exceptiile care îi sînt personale ori sînt comune tuturor debitorilor solidari.

Articolul 535. Obligatia debitorilor solidari la repararea prejudiciului
(1) Daca bunul datorat a pierit din vina unuia sau mai multor debitori solidari, ceilalti debitori nu sînt eliberati de obligatia de a plati pretul bunului, dar nu sînt raspunzatori pentru alte prejudicii.
(2) Sînt obligati sa repare prejudiciul cauzat prin întîrziere numai debitorii care sînt în întîrziere.

Articolul 536. Efectele executarii sau compensarii obligatiei solidare
Executarea obligatiei de catre unul din debitorii solidari are efecte si fata de ceilalti debitori solidari. De asemenea, compensarea creantei creditorului de catre un debitor produce efecte fata de ceilalti debitori.

Articolul 537. Diminuarea obligatiei solidare
Daca aceeasi persoana întruneste calitatea de creditor cu cea a unui debitor solidar, datoria celorlalti debitori scade cu partea din datorie a acelui debitor solidar.

Articolul 538. Efectele primirii unei prestatii partiale
(1) Creditorul care primeste separat partea din prestatie a unuia dintre debitori fara ca în chitanta sa-si rezerve solidaritatea sau drepturile sale în genere nu renunta la solidaritate decît în privinta acestui debitor.
(2) Nu se prezuma renuntarea creditorului la solidaritate în favoarea unui debitor cînd primeste de la el o suma egala cu partea cu care îi este dator daca în chitanta nu este stipulat ca aceasta parte este primita pentru partea acestui debitor.

Articolul 539. Inadmisibilitatea invocarii unor exceptii fata de debitorii solidari
Faptele care survin doar fata de un debitor solidar au efect doar în privinta lui daca din continutul obligatiei nu reiese altfel.

Articolul 540. Renuntarea la solidaritate fata de unul din debitori
Creditorul care a renuntat la solidaritate fata de unul din debitori mentine actiunea solidara în contra celorlalti debitori, scazîndu-se partea debitorului pe care l-a eliberat de solidaritate.

Articolul 541. Urmarirea unui debitor solidar
(1) În cazul în care creditorul intenteaza o actiune contra unuia din debitorii solidari pentru partea acestuia, nu se prezuma renuntarea la solidaritate în favoarea acelui debitor daca acel debitor nu a recunoscut actiunea sau daca nu s-a pronuntat o hotarîre definitiva prin care este admisa actiunea.
(2) Chemarea în judecata a unui debitor solidar nu exclude dreptul creditorului de a chema în judecata ceilalti debitori solidari.

Articolul 542. Efectele întîrzierii creditorului sau debitorului solidar
(1) Întîrzierea creditorului fata de unul din debitorii solidari are efecte si fata de ceilalti debitori solidari.
(2) Întîrzierea unuia din debitorii solidari nu are efecte fata de ceilalti debitori solidari.

Articolul 543. Obligatiile succesorilor debitorilor solidari
Daca unul dintre debitorii solidari are mai multi succesori, acestia sînt obligati sa execute prestatia proportional cotei lor succesorale. Prezenta regula nu se aplica daca obligatia este indivizibila.

Articolul 544. Actiunea în regres în cazul executarii obligatiei de catre unul din debitorii solidari
(1) Debitorul solidar care a executat obligatia are dreptul sa intenteze o actiune de regres împotriva celorlalti debitori solidari pentru partile acestora din obligatie.
(2) În cazul imposibilitatii stabilirii întinderii obligatiei debitorilor solidari, acestia sînt obligati unii fata de altii la parti egale.

Articolul 545. Compensarea debitorului solidar
Daca unul din debitorii solidari a realizat un beneficiu dintr-o obligatie solidara, codebitorul solidar care nu a realizat beneficii poate cere, în cazul în care executa obligatia, restituirea a ceea ce a platit fara a deduce partea sa de obligatie.

Articolul 546. Efectele incapacitatii de plata a unuia dintre debitorii solidari
În cazul în care de la unul dintre debitorii solidari nu se poate obtine, din cauza incapacitatii lui de plata, partea ce îi revine din prestatie, acea parte trebuie suportata în parti egale de ceilalti debitori, inclusiv de cel fata de care creditorul a renuntat la solidaritate, daca legea sau contractul nu prevede altfel.

Articolul 547. Exceptiile opuse codebitorului
Debitorul solidar urmarit de codebitorul care a executat obligatia îi poate opune acestuia exceptiile comune pe care codebitorul care a executat obligatia nu le-a opus creditorului.

Articolul 548. Suspendarea, întreruperea sau expirarea prescriptiei fata de un debitor solidar
Suspendarea, întreruperea sau expirarea termenului de prescriptie fata de un debitor solidar nu are efecte fata de codebitorii lui.

Articolul 549. Reprezentarea codebitorilor solidari
Debitorul solidar îi reprezinta pe codebitorii lui în toate actele îndreptate la stingerea sau reducerea obligatiei.

Sectiunea a 4-a
OBLIGATIILE DE ALTERNATIVA SI OBLIGATIILE FACULTATIVE

Articolul 550. Obligatia de alternativa
Obligatia este de alternativa în cazul în care are drept obiect doua sau mai multe prestatii principale, dintre care executarea uneia elibereaza integral debitorul.

Articolul 551. Dreptul de alegere a prestatiei
(1) Dreptul de a alege prestatia apartine debitorului daca nu a fost atribuit expres creditorului.
(2) Daca partea careia îi apartine dreptul de a alege prestatia nu a facut alegerea nici în termenul suplimentar acordat dupa punerea în întîrziere, dreptul de a alege prestatia revine celeilalte parti.
(3) Alegerea se face prin declaratie fata de cealalta parte sau prin executarea propriu-zisa a prestatiei. Prestatia aleasa este considerata ca datorata de la bun început.

Articolul 552. Interdictia prestatiilor partiale
Debitorul nu este în drept si nici nu poate fi obligat sa execute o parte dintr-o prestatie si o parte din alta.

Articolul 553. Efectul imposibilitatii efectuarii unor prestatii în cazul în care alegerea apartine debitorului
(1) Debitorul care are dreptul de a alege prestatia, în cazul în care una din prestatii nu poate fi executata, trebuie sa execute prestatia ramasa.
(2) Daca, în aceleasi împrejurari, executarea ambelor prestatii devine imposibila, iar imposibilitatea executarii fiecareia se datoreaza vinovatiei debitorului, acesta este tinut sa despagubeasca creditorul pîna la concurenta valorii prestatiei care a ramas ultima.

Articolul 554. Efectul imposibilitatii executarii prestatiei în cazul în care alegerea apartine creditorului
(1) Creditorul care are dreptul de a alege prestatia trebuie, în cazul în care executarea uneia dintre prestatii devine imposibila, sa accepte executarea prestatiei ramase, cu exceptia cazului cînd imposibilitatea executarii se datoreaza vinovatiei debitorului.
(2) În cazul în care imposibilitatea executarii prestatiei se datoreaza vinovatiei debitorului, creditorul are dreptul sa ceara fie executarea în natura a prestatiei ramase, fie repararea prejudiciului adus prin neexecutarea prestatiei a carei executare a devenit imposibila.
(3) Daca executarea ambelor prestatii devine imposibila, iar imposibilitatea se datoreaza vinovatiei debitorului, creditorul poate cere repararea prejudiciului adus prin neexecutarea unei prestatii sau alteia.

Articolul 555. Obligatia facultativa
(1) Obligatia este facultativa în cazul în care are ca obiect o singura prestatie principala al carei debitor poate fi eliberat prin executarea unei alte prestatii.
(2) Debitorul este eliberat în cazul în care executarea prestatiei principale devine imposibila fara vina debitorului.

Capitolul III
CESIUNEA DE CREANTA SI PRELUAREA DATORIEI

Sectiunea 1
CESIUNEA DE CREANTA

Articolul 556. Dispozitii generale cu privire la cesiunea de creanta
(1) O creanta transmisibila si sesizabila poate fi cesionata de titular (cedent) unui tert (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanta.
(2) Cesiunea creantei nu poate aduce atingere drepturilor debitorului si nici nu poate face obligatia acestuia mai oneroasa.
(3) Cedentul este obligat sa remita cesionarului actele aferente creantei si sa-i puna la dispozitie informatia necesara realizarii ei.
(4) Sînt incesibile creantele privitoare la încasarea pensiei alimentare, la repararea prejudiciului cauzat vietii si sanatatii persoanei, precum si la alte drepturi legate de persoana creditorului.
(5) Cesiunea de creanta trebuie sa fie încheiata în forma ceruta pentru actul juridic în al carui temei s-a nascut creanta cesionata.

Articolul 557. Consimtamîntul debitorului
Titularul unei creante o poate transmite, fara consimtamîntul debitorului, unui tert daca aceasta nu contravine esentei obligatiei, întelegerii dintre parti sau legii. Întelegerea cu debitorul asupra inadmisibilitatii cesiunii produce efecte doar atunci cînd acesta are un interes legitim în acest sens.

Articolul 558. Volumul drepturilor transmise cesionarului
(1) Drepturile de creanta se transmit cesionarului asa cum exista în momentul transmiterii.
(2) O data cu cesiunea creantei, asupra cesionarului trec garantiile si alte drepturi accesorii.

Articolul 559. Garantarea valabilitatii creantei
(1) Cedentul este responsabil în fata cesionarului de valabilitatea creantei si a mijloacelor de garantare a acesteia, dar nu raspunde pentru neexecutarea acestei creante de catre debitor, cu exceptia cazurilor cînd cedentul a garantat pentru debitor fata de cesionar.
(2)În cazul cesiunii creantei care rezulta dintr-un titlu de valoare la ordin, cedentul este responsabil si de executarea obligatiei de catre debitor.

Articolul 560. Exceptiile opuse de debitor cesionarului
Debitorul este îndreptatit sa opuna cesionarului toate exceptiile pe care a putut sa le opuna cedentului pîna în momentul comunicarii cesiunii.

Articolul 561. Opozabilitatea prestatiilor
Cesionarului i se pot opune prestatiile efectuate de debitor, dupa cesiune, pentru cedent, ca si orice act juridic încheiat dupa cesiune între debitor si cedent cu privire la creanta transmisa daca debitorul nu avea cunostinta, în momentul efectuarii prestatiei sau al întocmirii actului, de existenta cesiunii.

Articolul 562. Prioritatea în cazul cesiunii repetate
Daca o creanta este cedata de acelasi titular de mai multe ori, creditor al obligatiei este primul cesionar.

Articolul 563. Înscrisul privind debitul
Debitorului care a întocmit un înscris asupra debitului i se poate opune continutul înscrisului de catre cesionar daca acesta, la data cesiunii creantei, nu stia si nici nu trebuia sa stie ca înscrisul nu reflecta realitatea.

Articolul 564. Notificarea despre cesiune
(1) Daca cedentul notifica debitorul ca a cedat creanta sau îi prezinta un înscris privitor la cesiune, cedentului i se poate opune de catre debitor cesiunea si atunci cînd ea nu a mai avut loc sau cînd este lipsita de efect.
(2) Notificarea despre cesiune poate fi retrasa doar cu consimtamîntul celui desemnat ca nou creditor.

Articolul 565. Cesiunea altor drepturi
Regulile privind cesiunea creantei se aplica în modul corespunzator si în cazul cesiunii altor drepturi.

Articolul 566. Transmiterea creantelor altfel decît prin vointa partilor
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica în modul corespunzator în cazul în care o creanta este transmisa în baza legii, a unei hotarîri judecatoresti sau a unei decizii a autoritatii publice.

Sectiunea a 2-a
PRELUAREA DATORIEI

Articolul 567. Preluarea datoriei de la creditor
(1) O datorie poate fi preluata de un tert în temeiul unui contract cu creditorul. În acest caz, locul debitorului este preluat de tert.
(2) Debitorul initial are dreptul sa se opuna contractului si sa execute el însusi obligatia.

Articolul 568. Preluarea datoriei de la debitor
Daca preluarea datoriei a fost convenita între tert si debitor printr-un acord, acesta produce efecte doar cu acceptarea din partea creditorului.

Articolul 569. Forma preluarii datoriei
Preluarea datoriei trebuie sa fie încheiata în forma ceruta pentru actul juridic în al carui temei s-a nascut datoria.

Articolul 570. Exceptiile opuse de noul debitor
Noul debitor poate opune creditorului exceptiile care rezulta din raportul dintre creditor si debitorul precedent, dar nu poate prezenta spre compensare o creanta ce apartine debitorului initial.

Articolul 571. Stingerea drepturilor de garantie
Ca urmare a preluarii datoriei, drepturile de garantie stabilite asupra creantei se sting în masura în care mentinerea lor nu este încuviintata de cei care le-au constituit.

Capitolul IV
EXECUTAREA OBLIGATIILOR

Sectiunea 1
DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA EXECUTAREA OBLIGATIILOR

Articolul 572. Conditiile generale de executare a obligatiilor
(1) Temeiul executarii rezida în existenta unei obligatii.
(2) Obligatia trebuie executata în modul corespunzator, cu buna-credinta, la locul si în momentul stabilit.

Articolul 573. Locul executarii obligatiei
Daca locul executarii nu este determinat sau nu rezulta din natura obligatiei, executarea urmeaza a fi efectuata:
a) la domiciliul sau sediul creditorului la momentul nasterii obligatiei - în cazul obligatiei pecuniare;
b) la locul aflarii bunului în momentul nasterii obligatiei - în cazul obligatiilor de predare a unui bun individual determinat;
c) la locul unde debitorul îsi desfasoara activitatea legata de obligatie, iar în lipsa acestuia, la locul unde debitorul îsi are domiciliul sau sediul - în cazul unor alte obligatii.

Articolul 574. Schimbarea domiciliului, sediului, locului de activitate al creditorului sau debitorului
(1) În cazul în care debitorul sau creditorul si-a schimbat domiciliul, sediul sau locul de activitate pîna la data executarii obligatiei si a înstiintat despre aceasta cealalta parte, obligatia se va executa la noul domiciliu, sediu sau loc de activitate.
(2) Cheltuielile sau riscurile suplimentare datorate schimbarii domiciliului, sediului sau locului de activitate sînt suportate de partea care le-a schimbat.

Articolul 575. Termenul executarii obligatiei
(1) În cazul în care termenul de executare a obligatiei nu este determinat si nici nu rezulta din natura acesteia, creditorul are dreptul de a pretinde oricînd executarea ei, iar debitorul este îndreptatit sa o execute oricînd. Daca datoria de a executa imediat nu rezulta din lege, contract sau din natura obligatiei, debitorul trebuie sa execute obligatia în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului.
(2) Daca termenul de executare a obligatiei este determinat, se considera ca creditorul nu poate cere executarea înainte de termen. Debitorul însa poate executa obligatia înainte de termen daca creditorul nu are nici un motiv temeinic pentru a refuza executarea. În cazul în care respinge executarea anticipata, creditorul este obligat sa-l informeze imediat în acest sens pe debitor si sa ia toate masurile necesare pentru a evita prejudicierea lui.

Articolul 576. Dreptul creditorului de a cere executarea obligatiei înainte de termen
Chiar daca, în favoarea debitorului, este stabilit un anumit termen de executare, creditorul poate pretinde executarea imediata a obligatiei în cazul în care debitorul se afla în incapacitate de plata sau a redus garantiile convenite anterior, sau în genere nu le-a putut prezenta, precum si în alte cazuri prevazute de lege.

Articolul 577. Dreptul debitorului de a amîna executarea obligatiei
Debitorul are dreptul sa amîne executarea obligatiei atunci cînd si în masura în care nu poate determina cu buna-credinta cui trebuie sa o execute.

Articolul 578. Executarea obligatiilor conditionate
Daca efectele unui act juridic depind de îndeplinirea unei conditii, obligatia devine scadenta în ziua survenirii acesteia.

Articolul 579. Persoanele îndreptatite de a primi executarea obligatiei
(1) Debitorul trebuie sa execute obligatia catre creditor sau persoana împuternicita de acesta ori catre persoana împuternicita prin lege sau hotarîre judecatoreasca.
(2) În cazul în care executarea a fost facuta fata de o persoana neîmputernicita, obligatia se considera executata daca creditorul o confirma sau profita în vreun fel de aceasta.

Articolul 580. Plata facuta unui creditor incapabil
Daca creditorul este incapabil, plata ce i se face personal nu este valabila, cu exceptia cazului cînd debitorul demonstreaza ca plata a profitat creditorului.

Articolul 581. Executarea obligatiei de catre un tert
(1) Daca din lege, contract sau din natura obligatiei nu reiese ca debitorul urmeaza sa execute obligatia personal, aceasta poate fi executata si de un tert. În astfel de cazuri, creditorul este obligat sa accepte executarea propusa de tert pentru debitor. Oferta de executare de catre un tert trebuie facuta în interesul debitorului si nu doar în scopul de a schimba creditorul.
(2) Creditorul poate refuza executarea propusa de catre tert daca debitorul este împotriva unei astfel de executari.

Articolul 582. Satisfacerea creantelor creditorului de catre un tert
Daca creditorul supune urmaririi un bun ce apartine debitorului, orice persoana care se afla în riscul de a pierde anumite drepturi asupra bunului poate satisface creantele creditorului fara acordul debitorului. Prin satisfacerea creantelor mentionate, tertul ia locul creditorului.

Articolul 583. Executarea obligatiei pecuniare
(1) Obligatia pecuniara se exprima în moneda nationala. Partile pot conveni asupra unor obligatii pecuniare în valuta straina în masura în care acest lucru nu este interzis prin lege.
(2) Daca obligatia pecuniara exprimata în valuta straina trebuie executata pe teritoriul tarii, executarea poate fi facuta în moneda nationala, cu exceptia cazului cînd executarea în valuta straina a fost stipulata expres. Se va lua în considerare rata de schimb a Bancii Nationale a Moldovei din momentul executarii obligatiei.

Articolul 584. Prestatia în cazul modificarii ratei de schimb
(1) Daca înainte de scadenta unei obligatii pecuniare s-a modificat rata de schimb a valutei de plata fata de valuta de cont, debitorul este obligat sa efectueze plata conform cursului de schimb existent la data executarii daca contractul nu prevede altfel. În cazul unei reforme monetare, se va aplica rata de schimb a valutelor existenta la data reformei monetare.
(2) Partea care este în întîrziere suporta riscul schimbarii ratei de schimb a valutei de executare.

Articolul 585. Rata dobînzii
În cazul în care, conform legii sau contractului, obligatia este purtatoare de dobînda, se plateste o dobînda egala cu rata de refinantare a Bancii Nationale a Moldovei daca legea sau contractul nu prevede o alta rata.

Articolul 586. Prioritatea platilor efectuate de debitor
(1) În cazul în care debitorul datoreaza creditorului mai multe prestatii similare, iar suma platita nu este suficienta pentru stingerea tuturor datoriilor, se stinge datoria pe care o indica debitorul în momentul efectuarii platii. Daca debitorul nu face o astfel de precizare, se stinge datoria care a ajuns prima la scadenta.
(2) În cazul în care creantele au devenit scadente concomitent, se stinge în primul rînd datoria a carei executare este mai împovaratoare pentru debitor. Daca creantele sînt la fel de împovaratoare, se stinge mai întîi creanta care ofera creditorului garantia cea mai redusa.
(3) Daca nici unul din criteriile propuse la alin.(1) si (2) nu pot fi aplicate, plata se imputa tuturor obligatiilor proportional.
(4) Cu sumele platite de debitor, în cazul în care sînt insuficiente pentru acoperirea integrala a datoriei scadente, se acopera în primul rînd cheltuielile de judecata, pe urma dobînzile si alte obligatii de plata si, la urma, obligatia principala (capitalul).

Articolul 587. Executarea obligatiei în rate
(1) Daca din lege, contract sau din natura obligatiei nu reiese altfel, debitorul poate executa obligatia în rate numai cu consimtamîntul creditorului.
(2) Daca exista vreun litigiu privind o parte din obligatie, creditorul nu poate refuza partea care nu se afla în litigiu propusa de debitor, cu exceptia cazului în care, din cauza neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a partii în litigiu a obligatiei, creditorul pierde interesul pentru întreaga prestatie.

Articolul 588. Refuzul unei alte prestatii
Creditorul nu este obligat sa accepte o alta prestatie decît cea datorata. Aceasta regula se aplica chiar si în cazul în care prestatia propusa are o valoare mai mare.

Articolul 589. Standardul calitatii
În cazul în care calitatea prestatiei nu este expres determinata de contract, debitorul este obligat sa execute prestatie de cel putin o calitate medie.

Articolul 590. Prestatia în cazul bunurilor determinate generic
Daca obiectul datorat este doar generic determinat, debitorul raspunde, atît cît este posibila executarea din bunuri de acelasi gen, pentru neexecutarea obligatiei, chiar daca neexecutarea nu se datoreaza vinovatiei sale.

Articolul 591. Contractul de creditare a consumatorului
(1) Contractul de vînzare-cumparare si contractul de creditare constituie un act unit (interdependent) cînd creditul este destinat finantarii pretului de cumparare si ambele contracte trebuie considerate ca o unitate economica. Exista unitate economica mai ales atunci cînd cel care acorda creditul se foloseste, la pregatirea sau la încheierea contractului de creditare, de colaborarea vînzatorului.
(2) Într-un contract de creditare a consumatorului, debitorul poate refuza rambursarea creditului în masura în care exceptiile decurgînd din contractul oneros legat de contractul de creditare l-ar îndreptati la refuzul prestatiei fata de vînzator.

Articolul 592. Costurile executarii obligatiei
Costurile executarii obligatiei le suporta debitorul daca legea sau contractul nu prevede altfel.

Sectiunea a 2-a
ÎNTÎRZIEREA CREDITORULUI

Articolul 593. Dispozitii generale cu privire la întîrzierea creditorului
(1) Creditorul este în întîrziere atunci cînd nu accepta fara un temei legal prestatia scadenta ce i se ofera.
(2) În cazul în care pentru executarea prestatiei este necesara o actiune din partea sa, creditorul este în întîrziere daca prestatia îi este oferita, iar el nu efectueaza acea actiune.
(3) Debitorul nu poate fi în întîrziere în masura în care creditorul este în întîrziere.

Articolul 594. Imposibilitatea temporara de a primi executarea
Daca termenul de executare nu este stipulat sau daca debitorul are dreptul sa execute obligatia înainte de termen, creditorul nu este în întîrziere atunci cînd, timp de 7 zile, este lipsit de posibilitatea de a accepta prestatia oferita, cu exceptia cazului în care debitorul l-a informat din timp despre executare.

Articolul 595. Obligatia creditorului la despagubire
Creditorul este obligat sa repare prejudiciul cauzat debitorului prin întîrzierea acceptarii prestatiei.

Articolul 596. Raspunderea debitorului în caz de întîrziere a creditorului
Daca creditorul este în întîrziere, debitorul raspunde pentru neexecutarea obligatiei numai în cazul în care nu a prestat din intentie sau din culpa grava.

Articolul 597. Efectele întîrzierii creditorului
(1)Indiferent de vinovatia sa în întîrziere, creditorul:
a) este obligat sa compenseze debitorului cheltuielile suplimentare necesare pastrarii obiectului de contract si oferirii executarii;
b) suporta riscul deteriorarii sau pieirii fortuite a bunului;
c) nu poate beneficia de dobînzi pentru datoria pecuniara fata de el.
(2) Daca debitorul este obligat sa predea fructele bunului ori sa compenseze valoarea lor, aceasta obligatie nu se rasfrînge asupra fructelor obtinute în timpul întîrzierii creditorului.

Sectiunea a 3-a
PROTECTIA DREPTULUI LA EXECUTAREA OBLIGATIEI

Articolul 598. Dreptul creditorului de a-si conserva creanta
Creditorul care are un interes serios si legitim poate sa ia toate masurile pentru conservarea drepturilor sale.

Articolul 599. Actiunea oblica
(1) Creditorul a carui creanta este certa, lichida si exigibila poate, în numele debitorului sau, exercita drepturile si actiunile acestuia în cazul în care debitorul, în dauna creditorului, refuza sau omite sa le exercite.
(2) Creditorul nu poate exercita drepturile si actiunile care sînt exclusiv personale ale debitorului.
(3) Creanta trebuie sa fie lichida si exigibila cel tîrziu la momentul examinarii actiunii.

Articolul 600. Exceptiile opuse creditorului care a intentat actiune oblica
Cel împotriva caruia a fost intentata actiune oblica poate opune creditorului toate exceptiile opozabile propriului creditor.

Articolul 601. Efectele actiunii oblice
Toate bunurile obtinute în baza actiunii oblice intra în patrimoniul debitorului si beneficiaza tuturor creditorilor acestuia.

Capitolul V
EFECTELE NEEXECUTARII OBLIGATIEI

Articolul 602. Raspunderea pentru neexecutarea obligatiei
(1) În cazul în care nu executa obligatia, debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-i este imputabila.
(2) Neexecutarea include orice încalcare a obligatiilor, inclusiv executarea necorespunzatoare sau tardiva.
(3) Repararea prejudiciului cauzat prin întîrziere sau prin o alta executare necorespunzatoare a obligatiei nu-l elibereaza pe debitor de executarea obligatiei în natura, cu exceptia cazurilor cînd, datorita unor circumstante obiective, creditorul pierde interesul pentru executare.
(4) Dreptul creditorului de a cere despagubiri în locul prestatiei se exercita în conditiile suplimentare de la art.609. Creditorul poate cere despagubiri pentru întîrzierea executarii obligatiei doar în conditiile suplimentare privind întîrzierea prevazute la art.617. În cazul unui contract sinalagmatic, creditorul poate cere despagubiri pentru neexecutarea obligatiei debitorului doar dupa rezolutiune, conform art.737.

Articolul 603. Vinovatia debitorului
(1) Debitorul poarta raspundere numai pentru dol (intentie) sau culpa (imprudenta sau neglijenta) daca legea sau contractul nu prevede altfel sau daca din continutul sau natura raportului nu reiese altfel.
(2) Este nula orice stipulatie care îl elibereaza anticipat pe debitor de raspundere în caz de dol sau culpa grava.

Articolul 604. Raspunderea pentru fapta reprezentantului legal si a prepusului
Debitorul raspunde pentru vina reprezentantului sau si a persoanelor carora le-a încredintat executarea contractului în aceeasi masura ca pentru propria vina daca legea nu prevede ca raspunde tertul. Prevederile art.603 alin.(2) nu se aplica.

Articolul 605. Raspunderea pentru imposibilitatea procurarii obiectului
Daca trebuie sa procure obiectul datorat, debitorul raspunde pentru imposibilitatea procurarii chiar si în cazul în care aceasta nu se datoreaza vinovatiei lui daca legea sau contractul nu prevede altfel.

Articolul 606. Forta majora
(1) Neexecutarea obligatiei nu este imputabila debitorului în cazul în care se datoreaza unei forte majore, daca survenirea sau efectele acesteia nu au putut fi cunoscute de catre debitor la momentul nasterii obligatiei ori daca debitorul nu a putut împiedica sau înlatura survenirea fortei majore ori a consecintelor ei.
(2) Daca este doar temporara, forta majora poate fi invocata numai în perioada în care aceasta are efect asupra executarii obligatiei.
(3) Daca nu poate executa obligatia din cauza unei forte majore, debitorul trebuie sa notifice creditorului aceste circumstante si efectele lor asupra executarii. Daca notificarea nu a ajuns la creditor într-un termen rezonabil de la data la care debitorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca despre forta majora, acesta din urma raspunde pentru prejudiciul cauzat prin lipsa notificarii.
(4) Prevederile prezentului articol nu împiedica creditorul sa ceara rezolutiunea contractului, executarea obligatiei sau plata dobînzilor.

Articolul 607. Restabilirea situatiei preexistente
(1) Cel obligat la repararea prejudiciului trebuie sa restabileasca situatia care ar fi existat în cazul în care împrejurarea cauzatoare de prejudiciu nu survenea.
(2) Daca prin vatamare a integritatii corporale sau prin alta vatamare a sanatatii capacitatea de munca se pierde ori se reduce sau daca prin vatamare apar necesitati noi, cel vatamat este despagubit printr-o renta lunara în bani. Marimea rentei se stabileste în functie de evolutia previzibila si conforma asteptarilor rationale a veniturilor celui vatamat.
(3) Cel vatamat are dreptul sa ceara în avans costul tratamentului. Aceasta dispozitie se aplica si atunci cînd este necesara reciclarea profesionala.
(4) În locul rentei, cel vatamat poate cere o despagubire în capital (globala) daca exista un motiv temeinic.

Articolul 608. Imposibilitatea executarii în natura
Daca restabilirea situatiei în conformitate cu prevederile art.607 alin.(1) nu este posibila sau este posibila doar cu cheltuieli disproportionate, creditorul este despagubit în bani.

Articolul 609. Despagubiri în locul prestatiei
(1) În loc de prestatie, creditorul poate cere despagubire doar atunci cînd a stabilit anterior fara succes debitorului un termen rezonabil pentru executarea prestatiei. În cazul în care nu a fost stabilit un termen sau termenul stabilit este nejustificat de scurt, se considera ca stabilit un termen rezonabil.
(2) Nu este necesara somatia daca este evident ca nu i se poate da curs, în special daca a trecut termenul stabilit la art.617 alin.(4), iar obligatia nu a fost executata sau daca exista împrejurari deosebite care îndreptatesc valorificarea imediata a dreptului de despagubire, luîndu-se în considerare interesele ambelor parti.
(3) În cazul în care are dreptul la despagubiri pentru neexecutarea integrala a obligatiei, creditorul poate cere despagubiri în locul întregii prestatii daca nu are interes în prestatia partiala. Pentru restituirea prestatiilor efectuate se aplica în modul corespunzator prevederile art.738.
(4) Dreptul la executarea obligatiei este exclus îndata ce creditorul cere despagubire în locul executarii obligatiei.
(5) Despagubirile se acorda într-o suma baneasca globala. Pot fi acordate însa despagubiri sub forma de plati efectuate periodic în dependenta de natura prejudiciului. Despagubirile sub forma de plati periodice se indexeaza în dependenta de rata inflatiei.

Articolul 610. Întinderea despagubirii
(1) Despagubirea pe care o datoreaza debitorul pentru neexecutare cuprinde atît prejudiciul efectiv cauzat creditorului, cît si venitul ratat.
(2) Ratat se considera venitul care ar fi fost posibil în conditiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurari normale.
(3) Este reparabil numai prejudiciul care reprezinta efectul nemijlocit (direct) al neexecutarii.
(4) Despagubirea nu se extinde asupra prejudiciului care, conform experientei debitorului, nu putea fi prevazut în mod rational în cazul unei aprecieri obiective.
(5) Daca neexecutarea obligatiei este cauzata prin dol, debitorul raspunde si pentru prejudiciul imprevizibil.

Articolul 611. Determinarea întinderii prejudiciului
La determinarea întinderii prejudiciului se tine cont de interesul pe care creditorul îl avea în executarea corespunzatoare a obligatiei. Determinante pentru aceasta estimare sînt locul si timpul prevazute pentru executarea obligatiilor contractuale.

Articolul 612. Vinovatia îndreptatitului la nasterea prejudiciului
(1) Daca la nasterea prejudiciului sau a unei alte obligatii de compensare a concurat vinovatia celui îndreptatit la despagubire sau la compensare, existenta si întinderea obligatiei de despagubire sau de compensare depind de împrejurari si, în special, de masura în care prejudiciul este cauzat de o parte sau de cealalta parte.
(2) Dispozitia alin.(1) se aplica si atunci cînd vinovatia celui prejudiciat se restrînge la faptul ca el a omis sa preîntîmpine sau sa diminueze prejudiciul.

Articolul 613. Restituirea celor economisite în cazul exonerarii de raspundere
Daca dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu îi este imputabila, debitorul trebuie sa restituie creditorului tot ceea ce a economisit ca urmare a neexecutarii.

Articolul 614. Restituirea despagubirii
(1) În cazul în care debitorul se foloseste de dreptul de a refuza executarea obligatiei si obtine o despagubire sau are drept la despagubire pentru obiectul datorat, creditorul, în urma aparitiei situatiei care justifica dreptul sau de obiectie, poate cere restituirea celor date ca despagubire sau cedarea dreptului la despagubire.
(2) În cazul în care creditorul, în locul executarii obligatiei, poate cere despagubiri, acestea se reduc cu valoarea despagubirilor deja obtinute ori se reduc corespunzator dreptului la despagubire daca creditorul a facut uz de dreptul prevazut la alin.(1).

Articolul 615. Cesiunea creantei privind repararea prejudiciului
Persoana care trebuie sa repare prejudiciul cauzat prin pierderea unui bun este obligata sa repare numai în schimbul cesiunii creantei pe care partea vatamata, în calitatea de proprietar sau de alt posesor legitim al bunului, o are fata de un tert.

Articolul 616. Despagubirea prejudiciilor nepatrimoniale
(1) Pentru un prejudiciu nepatrimonial se pot cere despagubiri în bani în cazurile prevazute de lege.
(2) În cazul vatamarii integritatii corporale sau al altei vatamari a sanatatii, precum si în cazul privatiunii ilegale de libertate, cel vatamat poate cere si pentru prejudiciul nepatrimonial o despagubire în bani, stabilita în baza unei aprecieri conforme principiilor echitatii.

Articolul 617. Punerea debitorului în întîrziere
(1) Daca nu executa obligatia în urma somatiei primite dupa scadenta din partea creditorului, debitorul se considera în întîrziere ca urmare a somatiei.
(2) Nu este necesara somatie în cazul în care:
a) este stabilita o data calendaristica pentru executarea obligatiei;
b) înaintea executarii obligatiei trebuie sa aiba loc un eveniment, iar perioada pentru executarea obligatiei este stabilita astfel încît poate fi calculata calendaristic de la producerea evenimentului;
c) partile au convenit expres ca debitorul este în întîrziere la expirarea termenului la care trebuia sa execute, fara îndeplinirea vreunei formalitati;
d) obligatia, prin natura sa, nu putea fi îndeplinita decît într-un termen determinat, pe care debitorul l-a lasat sa expire fara a executa;
e) debitorul obligatiei cu executare succesiva refuza sau omite în mod repetat sa o execute;
f) obligatia de a nu face nu se executa;
g) este evident ca somatia nu va avea nici un rezultat;
h) intrarea în întîrziere se justifica din motive întemeiate, luîndu-se în considerare interesele ambelor parti;
i) debitorul a declarat în scris ca nu doreste sa execute obligatia.
(3) În cazurile mentionate la alin.(2) lit.a) si b), orice întelegere asupra unui termen care ar afecta grav una din parti este nula.
(4) Debitorul este în întîrziere daca nu executa obligatia în termen de 30 de zile de la scadenta si de la intrarea unei note de plata sau unei alte invitatii de plata similare. Aceasta dispozitie se aplica debitorului consumator numai daca în nota de plata sau în invitatia de plata similara este indicat în mod special efectele mentionate.
(5) Debitorul nu este în întîrziere atît timp cît prestatia nu a avut loc din cauza unor împrejurari neimputabile debitorului.

Articolul 618. Raspunderea pe durata întîrzierii
Pe durata întîrzierii, debitorul raspunde, chiar si în cazul limitarii legale sau contractuale a raspunderii, pentru orice imprudenta sau neglijenta. El raspunde si pentru cazul fortuit, însa nu si atunci cînd prejudiciul s-ar fi produs chiar daca obligatia era executata în termen.

Articolul 619. Dobînda de întîrziere
(1) Obligatiilor pecuniare li se aplica dobînzi pe perioada întîrzierii. Dobînda de întîrziere reprezinta 5% peste rata dobînzii prevazuta la art.585 daca legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisa proba unui prejudiciu mai redus.
(2) În cazul actelor juridice la care nu participa consumatorul, dobînda este de 9% peste rata dobînzii prevazuta la art.585 daca legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisa proba unui prejudiciu mai redus.
(3) În cazul în care creditorul poate cere în alt temei juridic dobînzi mai mari, ele vor trebui platite. Nu se exclude invocarea dreptului privind repararea unui alt prejudiciu.
(4) Dobînzile de întîrziere nu se aplica la dobînzi.

Articolul 620. Neexecutarea obligatiei de a face
În cazul neexecutarii de catre debitor a obligatiei de a face, creditorul este în drept sa o execute el însusi ori sa încredinteze unui tert executarea, cheltuielile urmînd sa fie puse în sarcina debitorului sau acestuia sa i se ceara despagubiri daca din lege, contract sau din natura obligatiei nu rezulta altfel.

Articolul 621. Neexecutarea obligatiei de a nu face
(1) În cazul neexecutarii obligatiei de a nu face, debitorul este obligat sa plateasca despagubire pentru simplul fapt al încalcarii.
(2) Creditorul poate cere sa fie distrus tot ceea ce este facut cu încalcarea obligatiei de a nu face ori sa fie autorizat sa distruga el însusi, cheltuielile urmînd sa fie puse în sarcina debitorului.

Articolul 622. Neexecutarea obligatiei de a preda un bun
(1) În cazul neexecutarii de catre debitor a obligatiei de a preda un bun, creditorul are dreptul sa ceara ca bunul sa fie luat de la debitor si sa-i fie predat siesi ori sa ceara plata despagubirii.
(2) Dreptul creditorului de a cere predarea bunului înceteaza daca bunul a fost predat deja unui tert care are acelasi drept. În cazul în care bunul nu a fost predat, dreptul de preferinta îl are creditorul în al carui folos a luat nastere obligatia mai înainte, iar daca nu se poate stabili în al carui folos a luat nastere obligatia, dreptul de preferinta îl are cel care a intentat primul actiunea.

Articolul 623. Ajustarea contractului în cazul modificarii împrejurarilor
(1) Daca împrejurarile care au stat la baza încheierii contractului s-au schimbat în mod considerabil dupa încheierea acestuia, iar partile, prevazînd aceasta schimbare, nu ar fi încheiat contractul sau l-ar fi încheiat în alte conditii, se poate cere ajustarea contractului în masura în care nu se poate pretinde unei parti, luînd în considerare toate împrejurarile acelui caz, în special repartizarea contractuala sau legala a riscurilor, mentinerea neschimbata a contractului.
(2) Partile vor încerca mai întîi sa realizeze pe baza bunei întelegeri ajustarea contractului la noile împrejurari.
(3) Partea îndreptatita va cere fara întîrziere ajustarea contractului, fiind obligata sa indice temeiul ajustarii. Cererea privind ajustarea este exclusa în cazul în care partea si-a asumat expres riscul modificarii împrejurarilor.
(4) Depunerea cererii privind ajustarea contractului la noile împrejurari nu serveste temei pentru refuzul executarii obligatiei.
(5) Daca ajustarea contractului la noile împrejurari este imposibila sau nu se poate impune uneia din parti, partea dezavantajata poate cere rezolutiunea lui. În cazul contractelor cu executare succesiva în timp, în locul rezolutiunii se recurge, din motive temeinice, la rezilierea contractului conform art.748.

Capitolul VI
MIJLOACELE DE GARANTARE A EXECUTARII OBLIGATIILOR

Sectiunea 1
CLAUZA PENALA

Articolul 624. Dispozitii generale cu privire la clauza penala
(1) Clauza penala (penalitatea) este o prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul, stipulînd ca debitorul, în cazul neexecutarii obligatiei, urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.
(2) Prin clauza penala se poate garanta numai o creanta valabila.
(3) Clauza penala poate fi stipulata în marime fixa sau sub forma unei cote din valoarea obligatiei garantate prin clauza penala sau a partii neexecutate.
(4) Partile pot conveni asupra unei clauze penale mai mari decît prejudiciul.
(5) Debitorul nu este obligat sa plateasca penalitate în cazul în care neexecutarea nu se datoreaza vinovatiei sale.

Articolul 625. Forma clauzei penale
(1) Clauza penala se face în scris.
(2) Nerespectarea formei scrise atrage nulitatea clauzei penale.

Articolul 626. Dreptul de a pretinde alte despagubiri
(1) Creditorul nu poate cere concomitent executarea prestatiei si plata clauzei penale daca nu sînt stipulate penalitati si pentru cazul în care debitorul nu executa obligatia în modul corespunzator, mai ales pentru cazul neexecutarii la timp a obligatiei.
(2) Creditorul are dreptul sa pretinda repararea prejudiciului în partea neacoperita prin clauza penala (clauza penala inclusiva). În cazurile prevazute de lege sau contract, creditorul poate cere sau despagubiri, sau penalitate (clauza penala alternativa), poate cere repararea prejudiciului peste penalitate (clauza penala punitiva) sau poate cere doar penalitate (clauza penala exclusiva).
(3) În cazul în care a primit executarea, creditorul poate cere plata penalitatii numai daca si-a rezervat expres acest drept la primirea executarii.

Articolul 627. Clauza penala în cazul obligatiei indivizibile
În cazul în care, prin clauza penala, este garantata o obligatie indivizibila si neexecutarea acesteia se datoreaza vinovatiei unui debitor, penalitatea poate fi ceruta fie integral de la debitorul vinovat, fie de la fiecare codebitor pentru partea acestuia. În ultimul caz, fiecare codebitor are dreptul de actiune împotriva celui care a facut sa curga penalitatea.

Articolul 628. Clauza penala în cazul obligatiei divizibile
(1) În cazul în care, prin clauza penala, este garantata o obligatie divizibila, penalitatea este de asemenea divizibila si curge doar împotriva codebitorului care nu a executat obligatia si doar pentru partea din obligatie la care acesta este tinut.
(2) Prevederile alin.(1) nu se aplica obligatiilor solidare. Ele nu se aplica nici în cazul în care clauza penala a fost stipulata pentru a preveni plata partiala, iar unul din codebitori a împiedicat executarea integrala a obligatiei. În acest caz, codebitorul este tinut pentru întreaga penalitate, iar ceilalti, corespunzator partii lor din obligatie. În ultimul caz, fiecare codebitor are dreptul de actiune împotriva celui care a facut sa curga penalitatea.

Articolul 629. Clauza penala legala
Penalitatea stabilita de lege nu poate fi exclusa si nici micsorata anticipat prin acordul partilor.

Articolul 630. Reducerea clauzei penale
(1) În cazuri exceptionale, luîndu-se în considerare toate împrejurarile, instanta de judecata poate dispune reducerea clauzei penale disproportionat de mari. La reducerea clauzei penale, trebuie sa se tina cont nu numai de interesele patrimoniale, ci si de alte interese, ocrotite prin lege, ale creditorului.
(2) Nu se admite reducerea penalitatii în cazul în care aceasta a fost platita.

Sectiunea a 2-a
ARVUNA

Articolul 631. Dispozitii generale cu privire la arvuna
(1) Arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractanta o da celeilalte parti pentru a confirma încheierea contractului si a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma platita este considerata avans.
(2) Întelegerea cu privire la arvuna trebuie sa fie întocmita în scris.

Articolul 632. Includerea arvunei în contul prestatiei
Arvuna se ia în calcul la executarea prestatiei, iar în cazul în care aceasta nu s-a facut, se restituie.

Articolul 633. Retinerea sau restituirea arvunei
(1) Daca, pentru neexecutarea contractului, raspunde partea care a dat arvuna, aceasta ramîne celeilalte parti. Daca pentru neexecutarea contractului raspunde partea care a primit arvuna, ea este obligata sa plateasca celeilalte parti dublul arvunei.
(2) Pe lînga cele prevazute la alin.(1), partea care raspunde pentru neexecutarea contractului este obligata sa repare celeilalte parti prejudiciul neacoperit prin plata arvunei daca în contract nu este prevazut altfel.

Sectiunea a 3-a
GARANTIA DEBITORULUI

Articolul 634. Notiunea de garantie a debitorului
Garantia debitorului consta în obligatia lui la o prestatie neconditionata sau la o prestatie depasind obiectul propriu-zis al contractului.

Articolul 635. Validitatea garantiei
Acceptarea unei garantii produce efecte daca nu contravine dispozitiilor legale si daca debitorul nu se obliga în mod exagerat.

Articolul 636. Forma garantiei
Garantia produce efecte doar atunci cînd este facuta în scris.

Sectiunea a 4-a
RETENTIA

Articolul 637. Dispozitii generale cu privire la retentie
(1) Cel care este dator sa remita sau sa restituie un bun poate sa-l retina, în cazul prevazut de lege, atîta timp cît creditorul nu-l despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun si pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.
(2) Prin retentie se poate garanta de asemenea o creanta care, desi nu este legata direct de bunul detinut, se bazeaza pe o obligatie ale carei parti sînt comercianti.
(3) Dreptul de retentie este înlaturat în cazul în care creditorul ofera o garantie reala, considerata suficienta de catre instanta, sau consemneaza suma pretinsa.
(4) Dispozitiile alin.(1) si (2) se aplica în masura în care contractul nu prevede altfel.

Articolul 638. Excluderea dreptului de retentie
(1) Dreptul de retentie nu poate fi exercitat daca posesiunea bunului provine dintr-o fapta ilicita, este abuziva ori ilegala sau daca bunul este insesizabil.
(2) Dreptul de retentie nu poate fi invocat de catre posesorul de rea-credinta, în afara cazurilor prevazute de lege.

Articolul 639. Opozabilitatea dreptului de retentie
(1) Dreptul de retentie este opozabil tertilor fara îndeplinirea vreunei formalitati de publicitate.
(2) În toate cazurile, dreptul de retentie nu poate fi opus creditorilor care au început executarea silita împotriva debitorului.
(3) Deposedarea de bun contrar vointei nu stinge dreptul de retentie. Partea care exercita acest drept poate revendica bunul, tinînd cont de regulile prescriptiei.

Articolul 640. Obligatia de conservare a bunului si de percepere a fructelor
Retentorul trebuie sa conserve bunul cu diligenta unui bun proprietar. El va percepe fructele, fiind obligat sa le impute asupra creantei sale.

Articolul 641. Stingerea dreptului de retentie
Dreptul de retentie se stinge în cazul în care bunul ajunge în posesiunea creditorului sau titularului dreptului, daca retentorul nu dobîndeste din nou bunul în baza aceluiasi temei juridic.

Capitolul VII
STINGEREA OBLIGATIILOR

Articolul 642. Efectele stingerii obligatiilor
(1) Prin stingerea obligatiilor, înceteaza raporturile juridice dintre parti în partea ce se refera la obligatia stinsa.
(2) Daca obligatia este stinsa, debitorul nu este obligat sa plateasca dobînda si penalitatile ori sa repare prejudiciul.

Sectiunea 1
STINGEREA OBLIGATIEI PRIN EXECUTARE

Articolul 643. Efectele executarii
(1) Executarea stinge obligatia numai în cazul în care este efectuata în modul corespunzator.
(2) Obligatia se stinge si în cazul în care creditorul accepta o alta executare în locul celei datorate (darea în plata). În acest caz, debitorul raspunde pentru viciile prestatiei conform regulilor privind raspunderea vînzatorului.
(3) Daca accepta executarea obligatiei, sarcina de a demonstra neexecutarea revine creditorului.
(4) În cazul stingerii obligatiei principale, fidejusiunea, gajul si alte drepturi accesorii înceteaza în masura în care nu subzista interese justificate ale tertilor.

Articolul 644. Dreptul de a primi chitanta si titlu original
(1) Debitorul care executa obligatia are dreptul de a primi chitanta si de a cere titlul original. În cazul imposibilitatii de a cere creditorului chitanta, debitorul poate face dovada platii cu orice mijloc de proba.
(2) În cazul imposibilitatii restituirii titlului original, debitorul este în drept sa ceara creditorului o declaratie autentificata notarial despre stingerea obligatiei. Toate cheltuielile, în acest caz, sînt suportate de creditor.
(3) Daca creditorul refuza sa elibereze chitanta sau sa restituie titlul original, debitorul are dreptul sa refuze executarea. În acest caz, creditorul este în întîrziere.
(4) Daca creditorul a eliberat chitanta privind plata datoriei de baza, se prezuma ca au fost achitate si dobînzile, si cheltuielile.

Sectiunea a 2-a
STINGEREA OBLIGATIEI PRIN CONSEMNARE

Articolul 645. Dispozitii generale cu privire la consemnare
(1) În cazul în care creditorul este în întîrziere sau debitorul, din motive neimputabile lui, nu cunoaste identitatea sau domiciliul creditorului, debitorul poate depune banii, valorile mobiliare sau alte documente, precum si bijuteriile, la o banca sau la notar.
(2) Daca bunurile care urmeaza sa fie consemnate sînt depuse la oficiul postal, ele se considera consemnate din momentul depunerii.
(3) Consemnarea stinge obligatia debitorului chiar si în cazurile în care bunurile sau echivalentul lor nu mai pot fi predate creditorului.
(4) Din momentul consemnarii, riscurile trec asupra creditorului, debitorul nefiind obligat sa plateasca dobînda si penalitati ori sa compenseze veniturile ratate.

Articolul 646. Executarea simultana a obligatiilor
Daca executarea obligatiei de catre debitor este conditionata de executarea simultana a unei obligatii de catre creditor, debitorul este în drept sa conditioneze eliberarea bunurilor consemnate cu executarea obligatiei de catre creditor.

Articolul 647. Locul consemnarii
(1) Debitorul este obligat sa depuna bunurile la locul executarii obligatiei. Daca a consemnat bunurile în alt loc, debitorul este obligat sa repare prejudiciul cauzat astfel.
(2) Debitorul este obligat sa-l informeze imediat pe creditor despre consemnare, cu exceptia cazurilor cînd este în imposibilitatea de a executa aceasta obligatie. Debitorul trebuie sa repare prejudiciul cauzat creditorului prin neinformare despre consemnare.

Articolul 648. Dreptul debitorului la restituirea bunului consemnat
(1) Debitorul are dreptul sa ceara restituirea bunului consemnat.
(2) Nu se permite restituirea bunului consemnat daca:
a) debitorul a renuntat expres, în momentul consemnarii, la dreptul de restituire;
b) creditorul a declarat institutiei la care sînt depuse bunurile ca le primeste;
c) la institutia la care sînt depuse bunurile este prezentata o hotarîre judecatoreasca definitiva prin care consemnarea este recunoscuta legala;
d) împotriva debitorului a fost intentat un proces de insolvabilitate.
(3) În cazul în care bunul consemnat se restituie debitorului, consemnarea se desfiinteaza cu efect retroactiv (se considera ca nu a existat).

Articolul 649. Cheltuielile de consemnare
Cheltuielile de consemnare sînt suportate de creditor, cu exceptia cazurilor cînd debitorul a preluat bunul consemnat.

Articolul 650. Încetarea consemnarii la expirarea termenului de prescriptie
La expirarea unui termen de 3 ani din momentul în care a aflat sau trebuia sa afle despre consemnare, creditorul pierde dreptul de a prelua bunul. În acest caz, debitorul are dreptul sa ceara bunul chiar daca a renuntat la dreptul respectiv.

Sectiunea a 3-a
STINGEREA OBLIGATIEI PRIN COMPENSARE

Articolul 651. Dispozitii generale cu privire la compensare
(1) Compensarea este stingerea reciproca a unei obligatii si a unei creante opuse, certe, lichide, de aceeasi natura si exigibile.
(2) Termenul de gratie acordat pentru plata unei creante nu împiedica compensarea.
(3) Compensarea este posibila si atunci cînd creantele nu sînt scadente, dar titularii lor consimt.
(4) Compensarea se face prin declaratie fata de cealalta parte. Declaratia este nula daca este afectata de modalitati.

Articolul 652. Compensarea creantelor neechivalente
În cazul în care creantele supuse compensarii nu sînt echivalente, se stinge doar creanta acoperita integral.

Articolul 653. Compensarea creantelor publice
Creanta statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, cu exceptia creantei fiscale, poate fi stinsa prin compensare numai daca obligatia trebuie sa fie executata fata de bugetul care urmeaza sa satisfaca creanta solicitantului compensarii.

Articolul 654. Compensarea creantelor cu locuri de executare diferite
Daca creantele supuse compensarii au locuri de executare diferite, solicitantul compensarii este obligat sa repare prejudiciul cauzat celeilalte parti prin faptul ca nu poate primi executarea sau nu poate executa obligatia în locul stabilit.

Articolul 655. Compensarea mai multor creante
În cazul în care persoana are mai multe creante ce pot fi stinse prin compensare, solicitantul compensarii poate stabili creantele care se compenseaza. Daca creantele care se compenseaza nu sînt stipulate în cererea de compensare sau cealalta parte obiecteaza fara întîrziere, se aplica regulile privind prioritatea efectuarii platilor.

Articolul 656. Compensarea în cazul cesiunii creantei sau preluarii datoriei
(1) În cazul cesiunii creantei, debitorul are dreptul sa opuna noului creditor creanta sa fata de vechiul creditor daca scadenta acestei creante are loc înainte de primirea înstiintarii despre cesiune, daca scadenta nu este indicata sau daca executarea poate fi ceruta oricînd.
(2) În cazul preluarii datoriei, noul debitor nu are dreptul sa opuna o creanta ce apartine vechiului debitor.

Articolul 657. Compensarea în cazul obligatiilor solidare
(1) Debitorul solidar nu poate compensa datoria creditorului fata de alt codebitor, cu exceptia partii ultimului în datoria solidara.
(2) Debitorul, inclusiv cel solidar, nu poate opune creditorului solidar compensarea datoriei unui codebitor fata de sine, cu exceptia partii ultimului în creanta solidara.

Articolul 658. Compensarea în cazul fidejusiunii
Fidejusorul poate opune compensarea a ceea ce creditorul datoreaza debitorului, dar debitorul nu poate opune creditorului compensarea datoriei acestuia fata de fidejusor.

Articolul 659. Inadmisibilitatea compensarii
(1) Nu este admisa compensarea creantelor:
a) cu termenul de prescriptie expirat; aceasta regula nu se aplica în cazul în care termenul de prescriptie a expirat dupa data la care creanta al carei termen de prescriptie a expirat putea fi compensata;
b) privind repararea prejudiciului cauzat prin vatamarea sanatatii sau prin cauzarea mortii;
c) privind plata pensiei alimentare;
d) privind întretinerea pe viata;
e) daca obiectul prestatiei este un bun insesizabil;
f) cînd obligatia s-a nascut dintr-o fapta ilicita intentionata;
g) în alte cazuri prevazute de lege.
(2) Nu se admite compensarea creantei exclusa prin contract.

Sectiunea a 4-a
ALTE TEMEIURI DE STINGERE A OBLIGATIILOR

Articolul 660. Confuziunea
Obligatia se stinge în cazul în care o singura persoana întruneste calitatea de creditor si cea de debitor (confuziunea). În unele cazuri, daca confuziunea înceteaza sa existe, efectele ei înceteaza de asemenea.

Articolul 661. Efectul confuziunii asupra fidejusiunii
Confuziunea care opereaza prin întrunirea de catre aceeasi persoana a calitatilor de creditor si debitor profita fidejusorului. Prin întrunirea de catre aceeasi persoana a calitatii de fidejusor si de creditor sau de fidejusor si de debitor, obligatia principala nu se stinge.

Articolul 662. Remiterea de datorie
(1) Obligatia se stinge daca creditorul, în baza unei întelegeri cu debitorul, îl elibereaza pe acesta de executarea obligatiei (remiterea de datorie). Remiterea de datorie este totala daca nu a fost stipulat expres ca este partiala.
(2) Obligatia se stinge, de asemenea, printr-un contract în care creditorul recunoaste ca obligatia nu exista.
(3) Remiterea de datorie fata de debitorul principal are efecte si fata de garanti.
(4) Renuntarea de catre creditor la un mijloc de garantie nu permite a se prezuma ca a renuntat la creanta garantata.
(5) Remiterea de datorie fata de un garant are efecte si fata de ceilalti garanti.
(6) Este interzisa remiterea de datorie daca remiterea încalca drepturile de creanta ale tertilor fata de creditor.

Articolul 663. Imposibilitatea fortuita de executare
(1) Obligatia se stinge prin imposibilitatea executarii daca imposibilitatea se datoreaza unei împrejurari pentru care debitorul nu raspunde.
(2) Sarcina de a dovedi imposibilitatea executarii obligatiei revine debitorului.
(3) Debitorul care este în imposibilitatea de a-si executa obligatia nu poate pretinde executarea unei obligatii corelative de catre creditor, iar daca aceasta este executata, trebuie sa restituie tot ceea ce a primit, cu exceptia cazului în care debitorul demonstreaza ca imposibilitatea executarii a aparut din vina creditorului.
(4) Daca debitorul a executat partial obligatia care a devenit imposibila de executat, creditorul este tinut sa execute o obligatie corelativa pîna la concurenta îmbogatirii sale.

Articolul 664. Decesul persoanei fizice sau lichidarea persoanei juridice
(1) Obligatia se stinge prin decesul debitorului daca executarea ei este imposibila fara participarea personala a acestuia sau daca este legata în alt mod de persoana debitorului.
(2) Obligatia se stinge prin decesul creditorului daca executarea îi este destinata personal sau daca este legata în alt mod de persoana creditorului.
(3) Obligatia se stinge prin lichidarea persoanei juridice (debitor sau creditor), cu exceptia cazurilor în care obligatia sau creanta persoanei juridice lichidate se transmite prin lege unor alte persoane.

Articolul 665. Novatia
(1) Obligatia se stinge în baza întelegerii dintre parti de a o înlocui cu o alta obligatie (novatie).
(2) Vointa de a înlocui o obligatie cu alta trebuie sa fie stipulata expres.
(3) Stingerea obligatiei principale prin novatie stinge si obligatiile accesorii daca partile nu au stipulat expres altfel.

Titlul II
DESPRE CONTRACTE ÎN GENERAL

Capitolul I
DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA CONTRACT SI LA CONTINUTUL CONTRACTULUI

Articolul 666. Dispozitii generale cu privire la contract
(1) Contract este acordul de vointa realizat între doua sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifica sau se sting raporturi juridice.
(2) Contractului îi sînt aplicabile normele cu privire la actul juridic.
(3) Contractul poate fi de adeziune sau negociat, sinalagmatic sau unilateral (genereaza obligatii doar pentru una dintre parti), comutativ sau aleatoriu si cu executare instantanee sau succesiva, precum si de consumator.

Articolul 667. Libertatea contractului
(1) Partile contractante pot încheia în mod liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte si pot stabili continutul lor. Daca, în scopul protectiei intereselor prioritare ale societatii sau ale unui individ, efectele unui contract depind de încuviintarea autoritatilor statului, limitarile si conditionarile trebuie reglementate prin lege.
(2) Obligarea la încheierea unui contract este interzisa, cu exceptia cazurilor cînd obligatia de a contracta este prevazuta de prezentul cod, de lege sau daca reiese dintr-o obligatie asumata benevol.
(3) Partile pot încheia contracte care nu sînt prevazute de lege (contracte nenumite), precum si contracte care contin elemente ale diferitelor contracte prevazute de lege (contracte complexe).

Articolul 668. Forta obligatorie a contractului
(1) Contractul încheiat legal obliga partile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar si la tot ceea ce rezulta din natura lui în conformitate cu legea, cu uzantele sau cu principiile echitatii.
(2) Contractul produce efecte numai între parti daca legea nu prevede altfel. Contractul produce efecte si pentru succesorii universali sau cu titlu universal daca din lege, din contract sau din natura obligatiei nu rezulta altfel.
(3) Contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul partilor daca legea nu prevede altfel.

Articolul 669. Obligatia de a contracta
(1) Daca detine o pozitie dominanta pe piata, una din partile contractante este obligata sa contracteze în acest domeniu. Ea nu poate sa impuna fara motive temeinice celeilalte parti conditii contractuale disproportionate.
(2) Fata de persoanele care obtin sau folosesc bunuri sau servicii în scopuri necomerciale, ca si fata de cele care cauta sa-si satisfaca o necesitate existentiala, nu se poate refuza fara motive temeinice încheierea unui contract daca cealalta parte actioneaza în vederea exercitarii profesiei sau desfasoara activitate de întreprinzator.

Articolul 670. Prestatia imposibila
Este nul contractul al carui obiect reprezinta o prestatie imposibila.

Articolul 671. Repararea prejudiciului în cazul prestatiei imposibile
(1) Cel care, la momentul încheierii contractului, stia sau trebuia sa stie despre imposibilitatea executarii lui este obligat la reparatia prejudiciului suferit de cealalta parte, care considera cu buna-credinta contractul valabil, în marimea care sa nu depaseasca suma venitului pe care aceasta l-ar fi primit în cazul valabilitatii contractului.
(2) Dispozitiile alin.(1) se aplica si în cazul în care prestatia este imposibila doar partial, iar contractul este valabil în privinta celeilalte parti sau în cazul în care una din mai multe prestatii alternative este imposibila.

Articolul 672. Imposibilitatea provizorie
(1) Imposibilitatea prestatiei nu atrage nulitatea contractului daca imposibilitatea poate fi ridicata si contractul este încheiat pentru cazul cînd prestatia devine posibila.
(2) În cazul în care o prestatie imposibila este stipulata sub conditie sau sub termen suspensiv, contractul este valabil daca imposibilitatea este înlaturata pîna la realizarea conditiei sau împlinirea termenului.

Articolul 673. Contractul cu privire la patrimoniul prezent
Contractul prin care o parte se obliga sa transmita integral sau partial patrimoniul sau prezent ori sa-l greveze cu uzufruct necesita autentificare notariala.

Articolul 674. Contractul cu privire la patrimoniul viitor
Contractul prin care o parte se obliga sa transmita patrimoniul sau viitor ori o parte din acel patrimoniu sau sa-l greveze cu uzufruct este nul.

Articolul 675. Contractul cu privire la mostenirea unui viu
(1) Contractul asupra mostenirii unui tert înca în viata este nul. Nul este si contractul asupra cotei-parti legale sau a legatului din succesiunea unui tert înca în viata.
(2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica în cazul contractului încheiat între viitorii succesori legali asupra cotei-parti legale. Un asemenea contract trebuie autentificat notarial.

Articolul 676. Determinarea prestatiei de catre o parte sau un tert
(1) Daca prestatia trebuie determinata de o parte contractanta sau de un tert, în caz de dubiu se considera ca determinarea trebuie facuta în baza unei aprecieri echitabile.
(2) Determinarea prestatiei se face prin declaratie fata de cealalta parte.
(3) Daca determinarea prestatiei trebuie facuta de mai multi terti, este necesar acordul lor unanim. Daca trebuie sa fie determinata o suma dintre mai multe sume numite, se va avea în vedere suma medie.
(4) Daca prestatia nu corespunde principiului echitatii, determinarea se face prin hotarîre judecatoreasca. În caz de tergiversare sau de refuz, determinarea se face tot prin hotarîre judecatoreasca.

Articolul 677. Determinarea contraprestatiei
Daca întinderea contraprestatiei nu este determinata, în caz de dubiu determinarea se face de partea care pretinde contraprestatia. Dispozitia art.676 alin.(4) se aplica în modul corespunzator.

Articolul 678. Aplicarea dispozitiilor privind contractele altor obligatii
Sub rezerva altor reglementari, dispozitiile privind obligatiile contractuale sînt aplicabile si altor obligatii patrimoniale în masura în care, tinîndu-se cont de natura obligatiei, acest lucru este posibil.

Capitolul II
ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI

Articolul 679. Acordul asupra clauzelor esentiale ale contractului
(1) Contractul se considera încheiat daca partile au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esentiale.
(2) Sînt esentiale clauzele care sînt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului sau asupra carora, la cererea uneia din parti, trebuie realizat un acord.
(3) Prin contract se poate naste obligatia de a se încheia un contract. Forma stabilita pentru contract se aplica si pentru antecontract.

Articolul 680. Forma contractului
Daca pentru valabilitatea contractului legea stabileste o anumita forma sau daca partile au prevazut o anumita forma, contractul se considera încheiat în momentul îndeplinirii conditiei de forma.

Articolul 681. Oferta
(1) Oferta de a contracta este propunerea, adresata unei sau mai multor persoane, care contine toate elementele esentiale ale viitorului contract si care reflecta vointa ofertantului de a fi legat prin acceptarea ofertei.
(2) Oferta produce efecte numai daca a ajuns la destinatar înainte de a fi revocata.
(3) O propunere adresata unui cerc nedeterminat de persoane (oferta publica) este o chemare la oferta daca aceasta propunere nu contine nici o manifestare expresa a vointei de a fi legat prin acceptare.
(4) Oferta trebuie sa fie ferma, univoca, serioasa si completa.

Articolul 682. Valabilitatea ofertei
(1) Valabilitatea ofertei nu depinde de forma în care a fost facuta.
(2) Oferta este valabila, nula sau anulabila conform prevederilor aplicabile actului juridic.

Articolul 683. Revocarea ofertei
(1) O oferta poate fi revocata cu exceptia cazului în care ea include un termen pentru acceptare sau a cazului în care este irevocabila în alte temeiuri.
(2) Oferta, chiar si irevocabila, poate fi revocata daca revocarea ajunge la destinatarul ofertei cel tîrziu concomitent cu oferta.
(3) Oferta primita de destinatar nu poate fi revocata în termenul de acceptare stabilit în oferta sau, daca acest termen nu este stabilit sau este nejustificat de mic, în termenul necesar pentru ca destinatarul sa poata exprima acceptarea si ca raspunsul sa ajunga la ofertant conform circumstantelor cazului, practicii stabilite între parti si uzantelor.

Articolul 684. Oferta irevocabila
O stipulare prin care o parte se obliga sa intre într-un anumit contract cu o alta parte, la cererea acesteia, constituie oferta irevocabila.

Articolul 685. Valabilitatea în caz de deces sau de pierdere a capacitatii de exercitiu
Oferta nu îsi pierde valabilitatea prin decesul sau pierderea capacitatii de exercitiu a unei parti si nici daca una din parti pierde dreptul de a încheia contracte ca rezultat al transmiterii patrimoniului ei în administrare unei alte persoane.

Articolul 686. Caducitatea ofertei
Oferta devine caduca daca nu a fost acceptata în termen sau daca este respinsa.

Articolul 687. Acceptarea
(1) Constituie acceptare declaratia destinatarului ofertei sau o alta actiune care atesta consimtirea ofertei. Acceptarea produce efecte din momentul în care este receptionata de ofertant.
(2) Daca, în virtutea ofertei, a practicii stabilite între parti si a uzantelor, acceptantul poate sa-si manifeste consimtamîntul prin savîrsirea unor actiuni fara notificarea ofertantului, acceptarea produce efecte din momentul savîrsirii actiunilor.

Articolul 688. Acceptarea ofertei fara termen
(1) Oferta facuta unei persoane prezente poate fi acceptata doar pe loc. Aceasta regula se aplica si în cazul în care oferta este facuta de la om la om (instantaneu) prin mijloace de telecomunicatie.
(2) Oferta facuta unei persoane absente poate fi acceptata doar pîna în momentul în care ofertantul se poate astepta, în conditii normale, avînd în vedere mijloacele de comunicare folosite de ofertant, la parvenirea raspunsului.

Articolul 689. Acceptarea ofertei cu termen
Daca ofertantul a stabilit un termen pentru acceptarea ofertei, acceptarea poate fi facuta doar în termen.

Articolul 690. Începutul curgerii termenului pentru acceptarea ofertei
Termenul pentru acceptarea ofertei stabilit de ofertant printr-o telegrama sau scrisoare începe sa curga de la data la care telegrama a fost înmînata spre expediere sau de la data mentionata în scrisoare sau, daca o astfel de data lipseste, de la data de pe plic. Termenul pentru acceptarea ofertei stabilit prin mijloace de comunicare instantanee începe sa curga de la data la care oferta parvine destinatarului.

Articolul 691. Acceptarea tardiva sau cu modificari
(1) Acceptarea tardiva a ofertei este considerata o noua oferta.
(2) Acceptarea facuta cu modificarea conditiilor ofertei este considerata o noua oferta si o respingere a ofertei originale.
(3) Raspunsul prin care se accepta oferta si care prezinta conditii aditionale sau conditii diferite ce nu afecteaza material conditiile ofertei constituie o acceptare daca ofertantul nu le respinge fara întîrziere nejustificata. Daca ofertantul nu obiecteaza, contractul se încheie în conditiile ofertei, cu modificarile care se contin în acceptare.

Articolul 692. Valabilitatea acceptarii tardive
(1) Acceptarea tardiva produce efecte daca ofertantul comunica neîntîrziat acceptantului ca el considera acceptul parvenit în termen.
(2) Daca acceptarea ofertei parvine cu întîrziere ofertantului si daca din acceptare reiese ca a fost expediata la timp, aceasta este considerata tardiva numai daca ofertantul comunica imediat celeilalte parti faptul întîrzierii.

Articolul 693. Acceptarea cu modificari în relatiile comerciale
Daca în relatiile comerciale acceptarea este facuta cu extinderi sau modificari, contractul se considera încheiat atunci cînd acceptantul poate conta pe acordul ofertantului, iar acesta nu refuza neîntîrziat.

Articolul 694. Acceptarea tacita
(1) Tacerea si inactiunea nu valoreaza acceptarea daca din lege, din practica stabilita între parti si din uzante nu reiese altfel.
(2) Daca un comerciant a carui activitate consta în comercializarea anumitor bunuri primeste o oferta asupra unor astfel de bunuri din partea cuiva cu care se afla în relatii de afaceri, comerciantul este obligat sa raspunda fara întîrziere, tacerea sa putînd fi considerata acceptare a ofertei. Chiar si atunci cînd respinge oferta, comerciantul este obligat sa protejeze temporar, pe contul ofertantului, bunurile trimise de acesta, în masura în care poate suporta cheltuielile necesare si nu sufera prin aceasta vreun dezavantaj.

Articolul 695. Revocarea acceptarii
Acceptarea ofertei se considera revocata daca înstiintarea despre revocare parvine ofertantului înaintea acceptarii sau concomitent cu ea.

Articolul 696. Înscrisul care confirma încheierea contractului
Conditiile aditionale sau conditiile modificate dintr-un înscris expediat într-un termen rezonabil de la data încheierii contractului între comercianti care are drept scop confirmarea acestuia devin parte a contractului, cu exceptia cazului cînd ele îl altereaza material sau cînd partea care îl receptioneaza le respinge fara întîrzieri nejustificate.

Articolul 697. Comis-voiajorii
(1) Contractul dintre un consumator si o persoana care actioneaza în exercitarea unei profesii, încheiat într-un cadru specific voiajorilor comerciali, produce efecte doar daca, în decursul unei saptamîni, consumatorul nu îl revoca în scris, cu exceptia situatiei în care contractul este executat pe loc de ambele parti.
(2) Dispozitiile de la alin.(1) se aplica si asupra contractelor de consumator încheiate pe credit, si asupra contractelor de asigurare.
(3) Termenul de revocare a contractelor prevazute la alin.(1) si (2) curge doar din momentul în care consumatorul este înstiintat în scris asupra dreptului sau de revocare.

Articolul 698. Încheierea contractului la licitatie
La licitatie, contractul se încheie prin adjudecare. O oferta se stinge de îndata ce este emisa o supraoferta sau licitatia se închide fara ca adjudecarea sa fie atribuita.

Articolul 699. Momentul si locul încheierii contractului
(1) Contractul se considera încheiat în momentul primirii acceptului de catre ofertant.
(2) Daca în contract nu este indicat locul încheierii, el se considera încheiat la domiciliul sau la sediul ofertantului.

Articolul 700. Recunoasterea obligatiei
(1) Pentru valabilitatea unui contract prin care se recunoaste existenta unei obligatii este necesara o declaratie scrisa de recunoastere.
(2) Daca pentru constituirea obligatiei a carei existenta este recunoscuta se prescrie forma autentica, declaratia de recunoastere trebuie facuta în aceasta forma.
(3) Daca obligatia se recunoaste pe baza unei decontari sau compensari, nu mai este necesara respectarea formei.

Articolul 701. Obligatia de confidentialitate
(1) Daca în timpul negocierilor o parte comunica informatii celeilalte parti, aceasta are obligatia sa nu o divulge sau sa nu o foloseasca inadecvat în scopuri proprii, indiferent de faptul daca a fost sau nu încheiat contractul.
(2) Cel care încalca obligatia de confidentialitate trebuie sa repare prejudiciul cauzat. Despagubirea pentru neexecutarea obligatiei de confidentialitate poate consta în compensatii din beneficiul obtinut de cealalta parte.

Articolul 702. Clauza de integritate si clauza privind modificarea scrisa
(1) Contractul scris, completat cu o clauza care stipuleaza ca înscrisul contine toate conditiile asupra carora au convenit partile nu poate fi contestat sau completat prin proba declaratiilor sau acordurilor anterioare. Aceste declaratii sau acorduri pot fi folosite totusi pentru interpretarea înscrisului.
(2) Contractul scris continînd o clauza prin care se stipuleaza ca toate modificarile sau rezolutiunea contractului se fac în scris nu poate fi modificat sau rezolvit altfel. Comportamentul unei parti o poate priva totusi de dreptul invocarii acestei clauze daca cealalta parte a actionat în conformitate cu acest comportament.

Articolul 703. Neexecutarea promisiunii de a contracta
Contractul încheiat cu încalcarea promisiunii de a contracta date unei alte persoane este opozabil beneficiarului promisiunii fara a-l priva pe acesta de dreptul de a cere promitentului si tertului de rea-credinta care a contractat cu ultimul repararea prejudiciilor suferite.

Capitolul III
CONTRACTUL SINALAGMATIC

Articolul 704. Dispozitii generale cu privire la contractul sinalagmatic
(1) Un contract este sinalagmatic daca fiecare dintre parti se obliga reciproc, astfel încît obligatia fiecareia din ele sa fie corelativa obligatiei celeilalte.
(2) Dispozitiile prezentului capitol se aplica si asupra altor raporturi juridice în scopul executarii reciproce a obligatiilor, în masura în care nu sînt incompatibile cu natura acestor raporturi juridice.

Articolul 705. Suspendarea executarii obligatiei rezultate dintr-un contract sinalagmatic
(1) Persoana obligata în baza unui contract sinalagmatic este în drept sa refuze executarea propriei obligatii în masura în care cealalta parte nu-si executa obligatia corelativa daca nu s-a obligat sa execute prima sau daca aceasta obligatie nu rezulta din lege sau din natura obligatiei. Daca obligatia trebuie executata fata de mai multe persoane, se poate refuza executarea partii datorate uneia din aceste persoane pîna la executarea integrala a obligatiei corelative.
(2) Daca una din parti a executat partial obligatia sa, nu se admite neexecutarea obligatiei corelative în masura în care, în conformitate cu circumstantele cazului, în special daca partea neexecutata este nesemnificativa, aceasta ar fi inechitabil.

Articolul 706. Dreptul de a refuza prestatia rezultata dintr-un contract sinalagmatic
(1) Partea obligata sa presteze prima poate refuza executarea obligatiei daca, dupa încheierea contractului, apar indicii ca dreptul sau la contraprestatie este periclitat de imposibilitatea executarii obligatiei de catre cealalta parte. Executarea obligatiei nu poate fi refuzata daca a fost executata contraprestatia sau au fost prezentate garantii privind executarea obligatiei.
(2) Partea obligata sa presteze prima poate stabili un termen rezonabil, în care cealalta parte sa execute treptat contraprestatia sau sa ofere garantii privind executarea obligatiei. Daca termenul expira fara ca sa fie executata obligatia sau fara ca sa fie prezentate garantii, persoana obligata sa presteze prima poate rezilia contractul.

Articolul 707. Imposibilitatea executarii pentru care partile nu poarta raspundere
(1) Daca o prestatie din contractul sinalagmatic devine imposibila din motive independente de parti, cea care trebuie sa execute prestatia devenita imposibila pierde dreptul de a cere executarea obligatiei corelative. În cazul în care imposibilitatea este partiala, obligatia corelativa se reduce corespunzator.
(2) În cazul în care cealalta parte cere transmiterea compensatiei primite pentru obiectul contractului sau cesiunea dreptului la compensatie, ea nu este eliberata de executarea obligatiei sale, care se reduce în masura în care compensatia sau dreptul la compensatie sînt mai mici decît prestatia datorata.
(3) Daca este executata obligatia corelativa, care nu este obligatorie, în conformitate cu prevederile alin.(1) si (2), restituirea a ceea ce este prestat se poate cere în conformitate cu regulile privind îmbogatirea fara justa cauza.

Articolul 708. Imposibilitatea executarii din vina creditorului
În cazul în care executarea prestatiei uneia din partile contractului sinalagmatic devine imposibila din vina celeilalte parti, ultima este obligata sa execute prestatia sa. Din contra-prestatie se deduce tot de ce partea eliberata pentru cauza de imposibilitate beneficiaza din faptul eliberarii sau ce omite cu rea-credinta sa beneficieze.

Articolul 709. Neexecutarea obligatiilor rezultate dintr-un contract sinalagmatic
(1) Daca una din parti nu executa sau executa în mod necorespunzator o prestatie scadenta decurgînd dintr-un contract sinalagmatic, cealalta parte poate, dupa expirarea fara rezultat a unui termen rezonabil pe care l-a stabilit pentru prestatie sau remediere, sa rezolutioneze contractul daca debitorul trebuia sa-si dea seama, în baza termenului de gratie, de iminenta rezolutiunii. În cazul în care nu a fost stabilit un termen sau termenul este necorespunzator de scurt, se considera ca stabilit un termen rezonabil.
(2) Daca în raport cu felul neexecutarii obligatiei nu se poate stabili un termen, se face o somatie.
(3) Daca neexecutarea obligatiei se limiteaza la o parte din prestatie, creditorul poate rezolvi contractul integral doar în cazul în care nu are nici un interes în executarea partiala a prestatiei.
(4) Creditorul este îndreptatit sa rezolutioneze contractul chiar si înainte de scadenta daca este evident ca premisele dreptului de rezolutiune se vor realiza.

Articolul 710. Neobligativitatea stabilirii unui termen de gratie
(1) Prin derogare de la art.709, nu este necesara stabilirea unui termen de gratie sau somare daca:
a) debitorul a respins în mod cert si definitiv executarea;
b) încalcarea obligatiei consta în faptul ca prestatia nu a avut loc într-un anumit termen stabilit prin contract si creditorul a legat prin contract interesul sau pentru prestatie de executarea ei în termen;
c) datorita unor împrejurari speciale, luîndu-se în considerare interesele ambelor parti, rezilierea imediata este justificata;
d) termenul prevazut la art.617 alin.(4) a expirat fara ca obligatia sa fie executata.
(2) Daca nu este necesara somarea sau daca este evidenta inutilitatea prelungirii termenului de executare, creditorul poate rezolvi contractul imediat.

Articolul 711. Excluderea rezolutiunii contractului sinalagmatic
Rezolutiunea contractului sinalagmatic este exclusa daca:
a) încalcarea obligatiei este neînsemnata;
b) nu este executata o obligatie în sensul art.512, iar creditorului i se poate pune în seama, în conditiile încalcarii, mentinerea contractului;
c) creditorul raspunde în totalitate sau în mod apreciabil pentru neexecutarea obligatiei, ori neexecutarea obligatiei pentru care nu trebuie sa raspunda debitorul a intervenit într-un moment în care creditorul este în întîrziere de primire;
d) pretentiei i se opune o exceptie pe care debitorul a ridicat-o deja sau o va ridica dupa rezolutiune.

Capitolul IV
CLAUZELE CONTRACTUALE STANDARD

Articolul 712. Dispozitii generale cu privire la clauzele contractuale standard
(1) Clauze contractuale standard sînt toate clauzele formulate anticipat pentru o multitudine de contracte, pe care o parte contractanta (utilizator) le prezinta celeilalte parti la încheierea contractului. Este indiferent daca prevederile formeaza un document separat sau sînt parte a documentului ce reprezinta contractul, de asemenea nu importa numarul conditiilor si forma contractului.
(2) Nu exista clauze contractuale standard în masura în care conditiile contractului au fost negociate în particular între parti.
(3) Conditiile contractuale standard devin numai atunci parte a contractului cînd partea care le propune le aduce, în momentul încheierii contractului, în mod expres la cunostinta celeilalte parti sau îi asigura în alt mod posibilitatea, luînd în considerare si handicapul acesteia, sa ia cunostinta de continutul lor si, cînd cealalta parte este de acord, sa le accepte.
(4) Se poate dispune prin lege includerea clauzelor contractuale standard în unele tipuri de contracte chiar si fara respectarea conditiilor de la alin.(3).
(5) Partile contractante pot, pentru un anumit fel de contracte, sa convina asupra validitatii unor clauze contractuale standard determinate, luînd în considerare exigentele prevazute la alin.(3).

Articolul 713. Includerea clauzelor contractuale standard în cazuri deosebite
Chiar si fara respectarea conditiilor prevazute la art.712 alin.(3), se considera incluse în contract clauzele contractuale standard stabilite de lege pentru anumite tipuri de contracte.

Articolul 714. Prioritatea clauzelor contractuale negociate
Clauzele contractuale negociate au prioritate fata de clauzele contractuale standard.

Articolul 715. Dispozitiile surprinzatoare ale clauzelor contractuale standard
Dispozitiile din clauzele contractuale standard care, în raport de împrejurari, în special în raport cu aspectul sau aparenta exterioara a contractului, sînt atît de neobisnuite încît partea care contracteaza nu trebuie sa presupuna existenta lor nu devin clauze în contract.

Articolul 716. Caracterul neobligatoriu al clauzelor contractuale standard inechitabile
(1) O clauza contractuala standard este lipsita de efect daca prejudiciaza disproportionat, contrar principiilor bunei-credinte, cealalta parte a contractului. În acest sens, se iau în considerare continutul contractului, împrejurarile în care clauza este inserata în contract, interesele reciproce, alte împrejurari.
(2) Caracterul inechitabil al clauzelor contractuale standard se prezuma în caz de dubiu daca o prevedere:
a) nu este compatibila cu principiile de baza (esentiale) ale reglementarilor de la care deroga;
b) limiteaza drepturile sau obligatiile esentiale, care rezulta din natura contractului, de o maniera care pericliteaza scopul contractului;
c) nu este clara.
(3) Aprecierea caracterului inechitabil al clauzelor contractuale standard nu trebuie sa se refere la determinarea obiectului contractului sau la proportionalitatea pretului ori a remuneratiei, pe de o parte, si nici la bunurile sau serviciile furnizate, pe de alta parte, în masura în care clauzele contractuale sînt formulate în mod clar si precis.

Articolul 717. Efectele neincluderii sau nulitatii clauzelor contractuale standard
(1) În cazul în care clauzele contractuale standard nu au devenit parte integranta a contractului ori sînt, total sau partial, nule, contractul este valabil în partea ramasa.
(2) În masura în care clauzele contractului standard nu au devenit parte integranta a contractului sau sînt nule, continutul contractului se reglementeaza de prevederile legale.
(3) Contractul este nul daca respectarea lui, chiar avîndu-se în vedere dispozitiile alin.(2), ar constitui o rigoare nerezonabila pentru una din partile contractante.

Articolul 718. Interdictia clauzelor contractuale standard cu posibilitate de evaluare
În cadrul clauzelor contractuale standard, este nula îndeosebi:
a) clauza prin care utilizatorul îsi rezerva dreptul la termene nejustificat de lungi sau stabilite insuficient pentru acceptarea sau refuzarea unei oferte ori pentru executarea unei obligatii. Exceptie face clauza prin care utilizatorul îsi rezerva dreptul de a executa obligatia abia dupa expirarea termenului de revocare sau de restituire;
b) clauza prin care utilizatorul, prin derogare de la prevederile legale, îsi rezerva dreptul la prelungirea nejustificata a termenului stabilit pentru o obligatie pe care trebuie sa o execute;
c) clauza privind dreptul utilizatorului de a se elibera de obligatia sa fara un motiv obiectiv justificat si nementionat în contract. Aceasta prevedere nu se aplica pentru obligatiile cu executare succesiva;
d) clauza privind dreptul utilizatorului de a modifica prestatia promisa ori de a se abate de la executarea ei daca modificarea sau abaterea nu se poate pretinde celeilalte parti, tinîndu-se cont de interesele utilizatorului;
e) clauza conform careia o declaratie a partenerului de contract al utilizatorului se considera data sau nedata atunci cînd face sau omite sa faca o actiune, cu exceptia cazului în care partenerului de contract i se acorda un termen corespunzator pentru a putea emite o declaratie în mod expres si utilizatorul se obliga sa informeze, la începutul termenului, expres partenerul de contract cu privire la întelesul previzibil al comportamentului sau;
f) clauza prin care o declaratie de importanta deosebita a utilizatorului se considera intrata la cealalta parte contractanta;
g) clauza prin care, în cazul revocarii contractului sau al rezolutiunii contractului de catre o parte, utilizatorul poate cere o plata necorespunzator de mare pentru utilizarea sau folosirea unui lucru ori a unui drept sau pentru obligatii executate ori o compensare nejustificat de mare a cheltuielilor;
h) clauza prevazuta în calitate de exceptie la lit.c), conform careia utilizatorul îsi poate rezerva dreptul de a se degreva de obligatia executarii contractului în cazul indisponibilitatii prestatiei, daca utilizatorul nu se obliga sa îl informeze imediat pe partenerul de contract despre indisponibilitate si sa îi restituie contraprestatiile.

Articolul 719. Interdictia clauzelor contractuale standard fara posibilitati de evaluare
În cadrul conditiilor contractuale standard, fara a prejudicia dispozitiile care exclud posibilitatea derogarii de la dispozitiile legale în defavoarea consumatorului, este nula:
a) clauza referitoare la cresterea pretului la bunurile sau serviciile care urmeaza sa fie livrate sau prestate în termen de 4 luni de la încheierea contractului. Clauza aceasta nu se aplica la bunurile sau serviciile care se livreaza sau se presteaza ca obligatii succesive;
b) clauza prin care este exclus sau limitat dreptul, pe care îl are partenerul de contract al utilizatorului, de a refuza executarea obligatiei în conformitate cu art.705 sau prin care este exclus sau limitat un drept de retentie al partenerului de contract al utilizatorului, în masura în care se bazeaza pe acelasi raport contractual, în special daca dreptul de retentie este facut dependent de recunoasterea unor vicii de catre utilizator;
c) clauza prin care partenerului de contract al utilizatorului nu i se permite efectuarea compensarii cu o creanta stabilita indubitabil si scadenta;
d) clauza prin care utilizatorul este degrevat de obligatia legala de a soma sau de a stabili partenerului sau de contract un termen pentru executarea obligatiei;
e) clauza privind evaluarea globala a dreptului utilizatorului la despagubiri pentru prejudicii sau la despagubiri pentru diminuarea valorii daca în cazurile reglementate valoarea globala depaseste prejudiciile sau diminuarea valorii, care erau de asteptat în conditii obisnuite, sau daca partenerului sau de contract nu i se permite sa dovedeasca ca nu s-a produs nici un prejudiciu sau nici o diminuare a valorii ori ca acestea sînt substantial mai reduse decît valoarea globala;
f) clauza prin care utilizatorului i se promite plata unei penalitati daca obligatia nu este executata sau este executata cu întîrziere, daca întîrzie plata sau daca partenerul lui de contract reziliaza contractul;
g) clauza prin care se exclude raspunderea în cazul vatamarii integritatii corporale, al altei vatamari a sanatatii si al vinovatiei grave;
h) clauza prin care, în cazul raspunderii pentru neexecutarea obligatiei principale a utilizatorului:
- este exclus sau limitat dreptul partenerului de contract la rezilierea contractului;
- este exclus sau limitat în contradictie cu lit.g) dreptul partenerului de contract la despagubiri în loc de prestatie.
Prevederile prezentei litere nu se aplica pentru mijloacele de transport si conditiile tarifare mentionate la lit.g) daca nu se dezavantajeaza pasagerul;
i) clauza prin care în contractele de livrare a noilor bunuri si de antrepriza:
- în cazul viciului unui bun, sînt excluse, în întregime sau în ceea ce priveste unele componente ale bunului, drepturile fata de utilizator, sînt limitate drepturile la revendicare fata de terti sau exercitarea drepturilor este facuta dependenta de chemarea anterioara în instanta a tertilor;
- drepturile fata de utilizator sînt limitate doar la un drept în cazul neexecutarii totale sau partiale, daca partenerului de contract nu i se garanteaza în mod expres dreptul de a cere reducerea platii sau de a rezilia contractul în cazul unei remedieri nereusite (daca o alta lucrare decît cea de constructie constituie obiectul raspunderii pentru viciu);
- este exclusa sau limitata obligatia utilizatorului de a suporta cheltuielile de remediere, îndeosebi costurile transportului, drumului, lucrului si materialului;
- utilizatorul conditioneaza remedierea de plata în avans a întregii sume sau a unei parti substantiale, nejustificat de mari în conditiile existentei viciului;
- utilizatorul stabileste partenerului sau de contract un termen de excludere în ceea ce priveste notificarea despre viciile ascunse ale bunului si termenul este mai scurt decît cel admis conform urmatoarei liniute;
- termenul de prescriptie este redus la mai putin de un an pentru drepturi rezultînd dintr-un viciu al bunului ori sînt reduse termenele de prescriptie de la art.269, ori se stabilesc termene mai scurte decît cele mentionate pentru drepturile la reziliere fara reducerea termenului;
j) clauza, în cazul unui raport contractual ce are ca obiect livrarea periodica de bunuri sau prestarea periodica de servicii de catre utilizator, prin care:
- partenerul de contract al utilizatorului este obligat pentru o perioada mai mare de 2 ani;
- contractul se prelungeste în mod tacit pe un termen mai mare de un an;
- se stabileste pentru partenerul de contract al utilizatorului un termen de reziliere mai mare de 3 luni, înainte de expirarea contractului.
Prevederile prezentei litere nu se aplica în cazul contractelor de livrare a bunurilor cumparate, de asigurare si nici în cazul contractelor dintre titularii drepturilor de autor si societatile comerciale utilizatoare;
k) clauza din contractele de vînzare-cumparare, de prestari servicii sau de antrepriza, prin care un tert se subroga sau se poate subroga în drepturile si obligatiile contractuale ale utilizatorului, cu exceptia situatiei în care prevederea:
- contine numele tertului;
- stipuleaza dreptul partenerului sau de contract la rezilierea contractului;
l) clauza prin care utilizatorul impune reprezentantului care încheie contractul pentru partenerul de contract:
- raspundere proprie sau obligatie de garantare fara sa existe o declaratie expresa si autonoma în acest sens;
- raspundere care, în cazul reprezentarii fara împuternicire, depaseste cadrul stabilit la art.250;
m) clauza prin care utilizatorul modifica obligatia producerii de dovezi în defavoarea partenerului sau de contract, îndeosebi atunci cînd utilizatorul:
- atribuie partenerului obligatia de a produce dovezi care tin de raspunderea sa;
- lasa partenerul sa confirme anumite fapte. Aceasta prevedere nu se aplica pentru confirmari de primire semnate separat sau semnate prin înregistrare electronica;
n) clauza prin care notificarea utilizatorului sau a tertului, precum si declaratiile fata de utilizator sau tert, sînt conditionate de o forma mai stricta decît cea scrisa sau sînt dependente de conditii speciale de acces.

Articolul 720. Dispozitii speciale cu privire la aplicarea normelor prezentului capitol
(1) Prevederile art.712 alin.(1) si (2), precum si prevederile art.718 si 719, nu se aplica în cazul Alauzelor Aontractuale standard care se folosesc fata de un întreprinzator, o persoana juridica de drept public sau fata de un patrimoniu cu regim special de drept public.
(2) Prevederile art.716 alin.(1) si (2) se aplica în cazurile stipulate în prezentul articol la alin.(1), în masura în care aceasta are ca urmare nulitatea prevederilor contractuale mentionate la art.718 si 719. În acest caz, se vor lua în considerare în modul corespunzator uzantele din circuitul comercial.
(3) Prevederile art.718 si 719 nu se aplica contractelor a caror parte o constituie întreprinderile de livrare a energiei electrice, a gazului, energiei termice la distanta si apei cu privire la aprovizionarea unor utilizatori aparte cu energie electrica, gaz, energie termica si apa din sistemul de distribuire, daca conditiile de livrare nu deroga în defavoarea utilizatorilor de la conditiile stipulate de organul de stat pentru reglementare în domeniul energiei electrice, gazului, energiei termice si apei. Aceasta dispozitie se aplica si contractelor de preluare a apelor reziduale.
(4) În contractul dintre întreprinzator si consumator, prevederile prezentului capitol se aplica tinîndu-se cont de urmatoarele conditii:
a) clauzele contractuale standard se considera ca fiind stabilite de întreprinzator daca nu au fost introduse în contract de catre consumator;
b) art.715-719 se aplica la conditiile contractuale reformulate si atunci cînd acestea sînt determinate pentru folosinta de o singura data, precum si în masura în care consumatorul nu a putut influenta continutul prevederilor din cauza reformularii lor;
c) la aprecierea defavorizarii necorespunzatoare conform art.716 alin.(1) si (2), se iau în considerare si împrejurarile existente la încheierea contractului.
(5) Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica în cazul contractelor din domeniul dreptului muncii, mostenirii, familiei si societatilor comerciale.

Capitolul V
CONTRACTUL ÎN FOLOSUL UNUI TERT

Articolul 721. Contractul în folosul unui tert
(1) Partile unui contract pot conveni ca debitorul (promitentul) sa efectueze prestatia nu creditorului (stipulantului), ci tertului (beneficiarului), indicat sau neindicat în contract, care obtine în mod nemijlocit dreptul sa pretinda prestatia în folosul sau.
(2) Nu este obligatoriu ca beneficiarul sa fie determinat sau sa existe la momentul stipulatiei. Este suficient ca el sa fie determinabil si sa existe la data executarii contractului.
(3) Pîna la momentul informarii de catre beneficiar a stipulantului sau a promitentului despre acceptarea stipulatiei, aceasta poate fi revocata sau modificata de catre stipulant. Succesorii sau creditorii stipulantului nu au dreptul de revocare sau de modificare a stipulatiei.

Articolul 722. Solicitarea executarii
Executarea contractului încheiat în favoarea tertului poate fi ceruta atît de stipulant, cît si de beneficiar în masura în care legea sau contractul nu dispune altfel si acest lucru este posibil prin natura prestatiei.

Articolul 723. Executarea în favoarea stipulantului
În cazul revocarii stipulatiei, al refuzului beneficiarului la dreptul conferit de stipulatie, precum si în cazul în care stipulatia în favoarea tertului nu are efecte fata de beneficiar, stipulantul poate cere executarea prestatiei fata de sine daca din contract sau din natura obligatiei nu rezulta altfel.

Articolul 724. Exceptiile opozabile beneficiarului
Promitentul poate opune beneficiarului exceptiile fondate pe contractul din care beneficiarul si-a obtinut dreptul, dar nu si exceptiile fondate pe alte raporturi dintre promitent si stipulant.

Capitolul VI
INTERPRETAREA CONTRACTULUI

Articolul 725. Principiile interpretarii contractului
(1) Contractul trebuie interpretat pe principiile bunei-credinte.
(2) Contractul se interpreteaza dupa intentia comuna a partilor, fara a se limita la sensul literal al termenilor utilizati.

Articolul 726. Factorii care influenteaza interpretarea contractului
La interpretarea contractului se va tine cont de natura lui, de circumstantele în care a fost încheiat, de interpretarea care este data acestuia de catre parti sau care poate fi dedusa din comportamentul lor de pîna la si de dupa încheierea contractului, precum si de uzante.

Articolul 727. Efectele nestipulate ale contractului
Contractul produce nu numai efecte stipulate de catre parti, dar si efecte care, conform naturii contractului, rezulta din lege, din uzante sau din principiul echitatii.

Articolul 728. Interpretarea coordonata a clauzelor
Clauzele contractuale se interpreteaza în contextul întregului contract.

Articolul 729. Interpretarea clauzelor si termenilor polisemantici
(1) Clauzele contractului se interpreteaza în sensul în care pot produce efecte, dar nu în sensul în care nu ar produce nici un efect.
(2) Termenii polisemantici se interpreteaza în sensul care corespunde mai mult naturii contractului.

Articolul 730. Clauzele contractului si exemplul inserat pentru definirea acestora
Daca partile includ în contract un exemplu pentru facilitarea întelegerii unor clauze, întinderea obligatiei nu se limiteaza la exemplul dat.

Articolul 731. Limitarea interpretarii clauzelor contractului
Clauzele contractului se refera numai la obiectul contractului, oricît de generali ar fi termenii folositi în el.

Articolul 732. Interpretarea contractului în folosul partii defavorizate
(1) Neclaritatile din conditiile contractuale standard se interpreteaza în defavoarea partii care le-a formulat.
(2) În caz de dubiu, contractul se interpreteaza în favoarea celui care a contractat obligatia si în defavoarea celui care a stipulat-o. În toate cazurile, contractul se interpreteaza în favoarea aderentului sau a consumatorului.

Capitolul VII
REZOLUTIUNEA, REZILIEREA SI REVOCAREA CONTRACTULUI

Sectiunea 1
DISPOZITII COMUNE CU PRIVIRE LA REZOLUTIUNEA, REZILIEREA SI REVOCAREA CONTRACTULUI

Articolul 733. Temeiurile rezolutiunii, rezilierii si revocarii
Contractul nu poate fi altfel rezolvit, reziliat sau revocat decît în temeiuri prevazute de lege sau prin acordul partilor.

Articolul 734. Clauza de rezolutiune
(1) Partile îsi pot rezerva în mod expres prin contract dreptul de rezolutiune a contractului.
(2) Acordul privind rezolutiunea contractului trebuie sa fie încheiat în forma ceruta pentru contract daca din lege, contract sau uzante nu rezulta altfel.

Articolul 735. Rezolutiunea în cazul neexecutarii esentiale
(1) O parte poate rezolvi contractul daca exista o neexecutare esentiala din partea celeilalte parti.
(2) Pentru determinarea neexecutarii esentiale, în special se iau în considerare urmatoarele circumstante:
a) neexecutarea priveaza substantial creditorul de ceea ce acesta se astepta de la executarea contractului, cu exceptia cazului cînd debitorul demonstreaza ca nu a prevazut si nu putea sa prevada în mod rezonabil rezultatul scontat;
b) executarea întocmai a obligatiilor tine de esenta contractului;
c) neexecutarea este intentionata sau din culpa grava;
d) neexecutarea da temei creditorului sa presupuna ca nu poate conta pe executarea în viitor a contractului.

Articolul 736. Garantarea executarii corespunzatoare
Partea care, reiesind din circumstante concrete, considera în mod rezonabil ca va exista o neexecutare esentiala din partea celeilalte parti poate cere garantarea suficienta a executarii corespunzatoare si poate sa suspende pentru aceasta perioada executarea propriei obligatii. În cazul în care garantia nu este prezentata într-un termen rezonabil, partea care cere garantii poate rezolvi contractul.

Articolul 737. Operarea rezolutiunii
(1) Rezolutiunea contractului opereaza prin declaratie scrisa fata de cealalta parte.
(2) Daca prestatia este oferita cu întîrziere sau nu corespunde în alt fel prevederilor contractului, creditorul pierde dreptul de rezolutiune daca nu notifica cealalta parte într-un termen rezonabil de la data la care a aflat sau trebuia sa afle despre oferta sau executarea necorespunzatoare.

Articolul 738. Efectele rezolutiunii
(1) În cazul exercitarii dreptului de rezolutiune, contractul înceteaza si partile sînt eliberate de obligatia de a presta, trebuind sa restituie prestatiile executate si veniturile realizate.
(2) Debitorul da compensatie în bani în locul restituirii în natura a prestatiei daca:
a) în functie de caracterul prestatiei, restituirea în natura este imposibila;
b) obiectul primit este consumat, înstrainat, grevat, prelucrat sau transformat;
c) obiectul primit este deteriorat sau a pierit; uzura bunului rezultata din folosinta lui conforma destinatiei nu se ia în considerare.
(3) Daca în contract este stipulata o contraprestatie, aceasta ia locul compensarii în bani.
(4) Obligatia compensarii în bani nu apare:
a) atunci cînd viciul care da drept la rezolutiune iese la iveala doar în timpul prelucrarii sau transformarii obiectului;
b) în masura în care creditorul raspunde de deteriorarea sau pieirea bunului;
c) atunci cînd deteriorarea sau pieirea s-ar fi produs chiar si în cazul în care bunul s-ar fi aflat la creditor;
d) daca, în cazul unui drept de rezolutiune conferit de lege, deteriorarea sau pieirea s-a produs la cel îndreptatit sa ceara rezolutiunea, desi acesta a dovedit diligenta unui bun proprietar, îmbogatirea realizata urmînd sa fie restituita.
(5) Dupa rezolutiune, creditorul poate cere acoperirea prejudiciului produs prin neexecutarea contractului, cu exceptia cazului cînd debitorului nu îi este imputabila cauza rezolutiunii.
(6) Rezolutiunea nu afecteaza clauzele contractului privind solutionarea litigiilor si alte clauze destinate a produce efecte si dupa rezolutiune.

Articolul 739. Neobtinerea beneficiului si repararea pagubelor
(1) În cazul în care, contrar regulilor bunei administrari, debitorul nu obtine beneficii de pe urma bunului, desi acest lucru i-ar fi fost posibil, el este obligat fata de creditor la compensarea valorii veniturilor ratate. Debitorul trebuie însa sa dovedeasca, în raport de aceste venituri, doar acea diligenta pe care în mod obisnuit o exercita în propriile afaceri.
(2) Daca debitorul restituie bunul, compenseaza valoarea bunului sau daca compensarea este exclusa conform art.738 alin.(4) lit.a)-c), lui i se restituie cheltuielile necesare facute în legatura cu bunul. Alte cheltuieli se restituie doar în masura în care creditorul realizeaza o îmbogatire de pe urma lor.

Articolul 740. Executarea obligatiilor nascute din rezolutiune
Obligatiile partilor nascute din rezolutiune se executa simultan.

Articolul 741. Termenul pentru rezolutiunea contractului
Daca partile nu s-au înteles în privinta unui termen de rezolutiune a contractului, celui îndreptatit i se poate stabili de catre cealalta parte un termen rezonabil pentru rezolutiune. Daca nu exercita acest drept pîna la expirarea termenului, creditorul poate rezolvi contractul numai la expirarea fara

LEGEA REPUBLICII MOLDOVACODUL CIVIL

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA
CODUL CIVIL