Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002
Nr.1107-XV din 06.06.2002

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA
CODUL CIVIL

CARTEA ÎNTÎI - DISPOZITII GENERALE
Titlul I - DISPOZITII COMUNE
Capitolul I - LEGISLATIA CIVILA
Capitolul II - APARITIA DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR CIVILE. EXERCITAREA SI APARAREA DREPTURILOR CIVILE
Titlul II - PERSOANELE
Capitolul I - PERSOANA FIZICA
Capitolul II - PERSOANA JURIDICA
Sectiunea 1 - DISPOZITII GENERALE
Sectiunea a 2-a - SOCIETATILE COMERCIALE
§ 1. Dispozitii comune
§ 2. Societatea în nume colectiv
§ 3. Societatea în comandita
§ 4. Societatea cu raspundere limitata
§ 5. Societatea pe actiuni
Sectiunea a 3-a - COOPERATIVELE
Sectiunea a 4-a - ÎNTREPRINDERILE DE STAT SI ÎNTREPRINDERILE MUNICIPALE
Sectiunea a 5-a - ORGANIZATIILE NECOMERCIALE
Capitolul III - PARTICIPAREA REPUBLICII MOLDOVA SI A UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE LA RAPORTURILE REGLEMENTATE DE LEGISLATIA CIVILA
Titlul III - ACTUL JURIDIC SI REPREZENTAREA
Capitolul I - DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA ACTUL JURIDIC
Capitolul II - CONDITIILE DE VALABILITATE ALE ACTULUI JURIDIC
Capitolul III - NULITATEA ACTULUI JURIDIC
Capitolul IV - ACTELE JURIDICE ÎNCHEIATE SUB CONDITIE
Capitolul V - REPREZENTAREA SI PROCURA
Titlul IV - TERMENELE
Capitolul I - CALCULAREA TERMENULUI
Capitolul II - PRESCRIPTIA EXTINCTIVA

CARTEA ÎNTÎI
DISPOZITII GENERALE

Titlul I
DISPOZITII COMUNE

Capitolul I
LEGISLATIA CIVILA

Articolul 1. Bazele legislatiei civile
(1) Legislatia civila este întemeiata pe recunoasterea egalitatii participantilor la raporturile reglementate de ea, inviolabilitatii proprietatii, libertatii contractuale, inadmisibilitatii imixtiunii în afacerile private, necesitatii de realizare libera a drepturilor civile, de garantare a restabilirii persoanei în drepturile în care a fost lezata si de aparare judiciara a lor.
(2) Persoanele fizice si juridice sînt libere sa stabileasca pe baza de contract drepturile si obligatiile lor, orice alte conditii contractuale, daca acestea nu contravin legii.
(3) Drepturile civile pot fi limitate prin lege organica doar în temeiurile prevazute de Constitutia Republicii Moldova.

Articolul 2. Raporturile reglementate de legislatia civila
(1) Legislatia civila determina statutul juridic al participantilor la circuitul civil, temeiurile aparitiei dreptului de proprietate si modul de exercitare a acestuia, reglementeaza obligatiile contractuale si de alta natura, alte raporturi patrimoniale si personale nepatrimoniale conexe lor.
(2) Raporturile familiale, locative, raporturile de munca, de exploatare a resurselor naturale si de protectie a mediului înconjurator, ce corespund prevederilor alin.(1), sînt reglementate de prezentul cod si de alte legi.
(3) Raporturile privind realizarea si apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a altor valori nepatrimoniale sînt reglementate de prezentul cod si de alte legi.
(4) Subiecte ale raporturilor juridice civile sînt persoanele fizice si juridice, cele care practica, precum si cele care nu practica activitate de întreprinzator.

Articolul 3. Legislatia civila
(1) Legislatia civila consta în prezentul cod, în alte legi, în ordonante ale Guvernului si în acte normative subordonate legii, care reglementeaza raporturile prevazute la art.2 si care trebuie sa fie în concordanta cu Constitutia Republicii Moldova.
(2) Actele normative subordonate legii se aplica la reglementarea raporturilor civile doar în cazurile în care sînt emise în temeiul legii si nu contravin ei.

Articolul 4. Uzanta
(1) Uzanta reprezinta o norma de conduita care, desi neconsfintita de legislatie, este general recunoscuta si aplicata pe parcursul unei perioade îndelungate într-un anumit domeniu al raporturilor civile.
(2) Uzanta se aplica numai daca nu contravine legii, ordinii publice si bunelor moravuri.

Articolul 5. Analogia legii si analogia dreptului
(1) În cazul nereglementarii prin lege ori prin acord al partilor si lipsei de uzante, raporturilor prevazute la art.2 li se aplica, daca aceasta nu contravine esentei lor, norma legislatiei civile care reglementeaza raporturi similare (analogia legii).
(2) Daca aplicarea analogiei legii este imposibila, drepturile si obligatiile partilor se determina în functie de principiile generale si de sensul legislatiei civile (analogia dreptului).
(3) Nu se admite aplicarea prin analogie a normelor care limiteaza drepturile civile sau care stabilesc raspundere civila.
(4) Instanta de judecata nu este în drept sa refuze înfaptuirea justitiei în cauzele civile pe motivul ca norma juridica lipseste sau ca este neclara.

Articolul 6. Actiunea în timp a legii civile
(1) Legea civila nu are caracter retroactiv. Ea nu modifica si nici nu suprima conditiile de constituire a unei situatii juridice constituite anterior, nici conditiile de stingere a unei situatii juridice stinse anterior. De asemenea, legea noua nu modifica si nu desfiinteaza efectele deja produse ale unei situatii juridice stinse sau în curs de realizare.
(2) Legea noua este aplicabila situatiilor juridice în curs de realizare la data intrarii sale în vigoare.
(3) De la data intrarii în vigoare a legii noi, efectele legii vechi înceteaza, cu exceptia cazurilor în care legea noua prevede altfel.
(4) În cazul situatiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrarii în vigoare a legii noi, legea veche va continua sa guverneze natura si întinderea drepturilor si obligatiilor partilor, precum si orice alte efecte contractuale, daca legea noua nu prevede altfel.
(5) În situatiile prevazute la alin.(4), dispozitiile legii noi se aplica modalitatilor de exercitare a drepturilor sau de executare a obligatiilor, precum si de înstrainare, preluare, transformare sau de stingere a acestora. De asemenea, daca legea noua nu prevede altfel, clauzele unui act juridic încheiat anterior intrarii în vigoare a legii noi contrare dispozitiilor ei imperative sînt, de la aceasta data, lipsite de orice efect juridic.

Articolul 7. Legislatia civila si tratatele internationale
Daca prin tratatul international la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte dispozitii decît cele prevazute de legislatia civila, se vor aplica dispozitiile tratatului international.

Capitolul II
APARITIA DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR CIVILE. EXERCITAREA SI APARAREA DREPTURILOR CIVILE

Articolul 8. Temeiurile aparitiei drepturilor si obligatiilor civile
(1) Drepturile si obligatiile civile apar în temeiul legii, precum si în baza actelor persoanelor fizice si juridice care, desi nu sînt prevazute de lege, dau nastere la drepturi si obligatii civile, pornind de la principiile generale si de la sensul legislatiei civile.
(2) Drepturile si obligatiile civile apar:
a) din contracte si din alte acte juridice;
b) din acte emise de o autoritate publica, prevazute de lege drept temei al aparitiei drepturilor si obligatiilor civile;
c) din hotarîre judecatoreasca în care sînt stabilite drepturi si obligatii;
d) în urma crearii si dobîndirii de patrimoniu în temeiuri neinterzise de lege;
e) în urma elaborarii de lucrari stiintifice, crearii de opere literare, de arta, în urma inventiilor si altor rezultate ale activitatii intelectuale;
f) în urma cauzarii de prejudicii unei alte persoane;
g) în urma îmbogatirii fara justa cauza;
h) în urma altor fapte ale persoanelor fizice si juridice si a unor evenimente de care legislatia leaga aparitia unor efecte juridice în materie civila.

Articolul 9. Exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor
(1) Persoanele fizice si juridice participante la raporturile juridice civile trebuie sa îsi exercite drepturile si sa îsi execute obligatiile cu buna-credinta, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publica si cu bunele moravuri. Buna-credinta se prezuma pîna la proba contrara.
(2) Neexercitarea de catre persoanele fizice si juridice a drepturilor civile ce le revin nu duce la stingerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Articolul 10. Apararea judiciara a drepturilor civile
(1) Apararea drepturilor civile încalcate se face pe cale judiciara.
(2) Modul de aplanare a litigiului dintre parti pîna la adresare în instanta de judecata poate fi prevazut prin lege sau contract.
(3) Apararea drepturilor civile pe cale administrativa se face doar în cazurile prevazute de lege. Hotarîrea emisa pe cale administrativa poate fi atacata în instanta de judecata.

Articolul 11. Metodele de aparare a drepturilor civile
Apararea dreptului civil se face prin:
a) recunoasterea dreptului;
b) restabilirea situatiei anterioare încalcarii dreptului si suprimarea actiunilor prin care se încalca dreptul sau se creeaza pericolul încalcarii lui;
c) recunoasterea nulitatii actului juridic;
d) declararea nulitatii actului emis de o autoritate publica;
e) impunerea la executarea obligatiei în natura;
f) autoaparare;
g) repararea prejudiciilor;
h) încasarea clauzei penale;
i) repararea prejudiciului moral;
j) desfiintarea sau modificarea raportului juridic;
k) neaplicarea de catre instanta de judecata a actului ce contravine legii emis de o autoritate publica;
l) alte cai prevazute de lege.

Articolul 12. Declararea nulitatii actului ce contravine legii emis de o autoritate publica
(1) Actul, emis de o autoritate publica, ce încalca drepturile si interesele civile ocrotite de lege ale unei persoane fizice sau juridice va fi declarat de catre instanta de judecata nul din momentul adoptarii lui.
(2) În cazurile recunoasterii de catre instanta de judecata a actului, prevazut la alin.(1), ca fiind nul, dreptul încalcat este pasibil de restabilire sau aparare prin alte metode prevazute de prezentul cod si de alte legi.

Articolul 13. Autoapararea
(1) Nu sînt ilicite actiunile persoanei care, în scopul autoapararii, ia, sustrage, distruge sau deterioreaza un bun sau, în acelasi scop, retine persoana obligata care ar putea sa se ascunda, sau înlatura rezistenta celui obligat sa tolereze actiunea daca nu se poate obtine asistenta organelor competente si daca, fara o interventie imediata, exista pericolul ca realizarea dreptului sa devina imposibila sau substantial îngreuiata.
(2) Autoapararea nu trebuie sa depaseasca limitele necesare înlaturarii pericolului.
(3) În cazul deposedarii de bunuri, trebuie sa se solicite imediat sechestrarea acestora daca nu este obtinuta executarea silita.
(4) Daca este retinuta, persoana obligata trebuie sa fie adusa imediat în fata autoritatii competente.
(5) Persoana care a savîrsit una dintre actiunile prevazute la alin.(1), presupunînd în mod eronat ca are dreptul la autoaparare, este obligata sa repare prejudiciul cauzat celeilalte parti, chiar daca eroarea nu se datoreaza culpei sale.

Articolul 14. Repararea prejudiciilor
(1) Persoana lezata într-un drept al ei poate cere repararea integrala a prejudiciului cauzat astfel.
(2) Se considera prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezata într-un drept al ei le-a suportat sau urmeaza sa le suporte la restabilirea dreptului încalcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum si beneficiul neobtinut prin încalcarea dreptului (venitul ratat).
(3) Daca cel care a lezat o persoana într-un drept al ei obtine ca urmare venituri, persoana lezata este în drept sa ceara, pe lînga reparatia prejudiciilor, partea din venit ramasa dupa reparatie.

Articolul 15. Apararea drepturilor personale nepatrimoniale
Drepturile personale nepatrimoniale si alte valori nemateriale sînt aparate în cazurile si în modul prevazut de prezentul cod si de alte legi, în limita în care folosirea modalitatilor de aparare a drepturilor civile reiese din esenta dreptului încalcat si din caracterul consecintelor acestei încalcari.

Articolul 16. Apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale
(1) Orice persoana are dreptul la respectul onoarei, demnitatii si reputatiei sale profesionale.
(2) Orice persoana este în drept sa ceara dezmintirea informatiei ce îi lezeaza onoarea, demnitatea sau reputatia profesionala daca cel care a raspîndit-o nu dovedeste ca ea corespunde realitatii.
(3) La cererea persoanelor interesate, se admite apararea onoarei si demnitatii unei persoane fizice si dupa moartea acesteia.
(4) Daca informatia care lezeaza onoarea, demnitatea sau reputatia profesionala este raspîndita printr-un mijloc de informare în masa, instanta de judecata îl obliga sa publice o dezmintire la aceeasi rubrica, pagina, în acelasi program sau ciclu de emisiuni în cel mult 15 zile de la data intrarii în vigoare a hotarîrii judecatoresti.
(5) În cazul în care un document emis de o organizatie contine informatii care lezeaza onoarea, demnitatea si reputatia profesionala, instanta de judecata o obliga sa înlocuiasca documentul.
(6) În alte cazuri decît cele prevazute la alin.(4) si (5), modalitatea de dezmintire a informatiilor care lezeaza onoarea, demnitatea si reputatia profesionala se stabileste de catre instanta de judecata.
(7) Persoana lezata în drepturile si interesele sale, ocrotite de lege, prin publicatiile unui mijloc de informare în masa, este în drept sa publice replica sa în respectivul mijloc de informare în masa pe contul acestuia.
(8) Orice persoana în a carei privinta a fost raspîndita o informatie ce îi lezeaza onoarea, demnitatea si reputatia profesionala este în drept, pe lînga dezmintire, sa ceara repararea prejudiciului material si moral cauzat astfel.
(9) Daca identificarea persoanei care a difuzat informatia ce lezeaza onoarea, demnitatea si reputatia profesionala a unei alte persoane este imposibila, aceasta din urma este în drept sa adreseze în instanta de judecata o cerere în vederea declararii informatiei raspîndite ca fiind neveridica.

Titlul II
PERSOANELE

Capitolul I
PERSOANA FIZICA

Articolul 17. Notiunea de persoana fizica
Persoana fizica este omul, privit individual, ca titular de drepturi si de obligatii civile.

Articolul 18. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice
(1) Capacitatea de a avea drepturi si obligatii civile (capacitatea de folosinta) se recunoaste în egala masura tuturor persoanelor fizice.
(2) Capacitatea de folosinta a persoanei fizice apare în momentul nasterii si înceteaza o data cu moartea.
(3) Dreptul la mostenire a persoanei fizice apare la conceptiune daca se naste vie.

Articolul 19. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice
Capacitate de exercitiu este aptitudinea persoanei de a dobîndi prin fapta proprie si de a exercita drepturi civile, dea-si asuma personal obligatii civile si de a le executa.

Articolul 20. Capacitatea deplina de exercitiu a persoanei fizice
(1) Capacitatea deplina de exercitiu începe la data cînd persoana fizica devine majora, adica la împlinirea vîrstei de 18 ani.
(2) Minorul dobîndeste prin casatorie capacitate deplina de exercitiu. Desfacerea casatoriei nu afecteaza capacitatea deplina de exercitiu a minorului. În cazul declararii nulitatii casatoriei, instanta de judecata îl poate lipsi pe sotul minor de capacitatea deplina de exercitiu din momentul stabilit de ea.
(3) Minorul care a atins vîrsta de 16 ani poate fi recunoscut ca avînd capacitate de exercitiu deplina daca lucreaza în baza unui contract de munca sau, cu acordul parintilor, adoptatorilor sau curatorului, practica activitate de întreprinzator. Atribuirea capacitatii depline de exercitiu unui minor (emancipare) se efectueaza prin hotarîre a autoritatii tutelare, cu acordul ambilor parinti, adoptatorilor sau curatorului, iar în lipsa unui astfel de acord, prin hotarîre judecatoreasca.

Articolul 21. Capacitatea de exercitiu a minorului care a împlinit vîrsta de 14 ani
(1) Minorul care a împlinit vîrsta de 14 ani încheie acte juridice cu încuviintarea parintilor, adoptatorilor sau a curatorului, iar în cazurile prevazute de lege, si cu încuviintarea autoritatii tutelare.
(2) Minorul care a împlinit vîrsta de 14 ani are dreptul fara consimtamîntul parintilor, adoptatorilor sau al curatorului:
a) sa dispuna de salariu, bursa sau de alte venituri rezultate din activitati proprii;
b) sa exercite dreptul de autor asupra unei lucrari stiintifice, literare sau de arta, asupra unei inventii sau unui alt rezultat al activitatii intelectuale aparate de lege;
c) sa faca depuneri în institutiile financiare si sa dispuna de aceste depuneri în conformitate cu legea;
d) sa încheie actele juridice prevazute la art.22 alin.(2).
(3) Din motive întemeiate minorul poate fi limitat de instanta de judecata, la cererea parintilor, adoptatorilor sau a curatorului ori a autoritatii tutelare, în drepturile prevazute la alin.(2) lit.a) si b).
(4) Minorul care a împlinit vîrsta de 16 ani poate deveni membru de cooperativa.

Articolul 22. Capacitatea de exercitiu a minorului care nu a împlinit vîrsta de 14 ani
(1) Toate actele juridice pentru si în numele minorului pîna la împlinirea vîrstei de 14 ani pot fi încheiate doar de parinti, adoptatori sau tutore, în conditiile prevazute de lege.
(2) Minorul în vîrsta de la 7 la 14 ani este în drept sa încheie de sine statator:
a) acte juridice curente de mica valoare care se executa la momentul încheierii lor;
b) acte juridice de obtinere gratuita a unor beneficii care nu necesita autentificare notariala sau înregistrarea de stat a drepturilor aparute în temeiul lor;
c) acte de conservare.

Articolul 23. Inadmisibilitatea lipsirii si limitarii capacitatii de folosinta si de exercitiu
(1) Capacitatea civila este recunoscuta în masura egala tuturor persoanelor, indiferent de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere, origine sociala, grad de cultura sau de alte criterii similare.
(2) Persoana fizica nu poate fi lipsita de capacitate de folosinta.
(3) Nimeni nu poate fi limitat în capacitate de folosinta si în capacitate de exercitiu decît în cazul si în modul prevazut de lege.
(4) Renuntarea totala sau partiala a unei persoane fizice la capacitatea de folosinta sau la capacitatea de exercitiu, alte acte juridice îndreptate spre limitarea persoanei în capacitatea de folosinta sau de exercitiu sînt nule.

Articolul 24. Declararea incapacitatii persoanei fizice
(1) Persoana care în urma unei tulburari psihice (boli mintale sau deficiente mintale) nu poate constientiza sau dirija actiunile sale poate fi declarata de catre instanta de judecata ca incapabila. Asupra ei se instituie tutela.
(2) Actele juridice în numele persoanei fizice declarate incapabile se încheie de catre tutore.
(3) Daca temeiurile în care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut, instanta de judecata o declara ca fiind capabila. În baza hotarîrii judecatoresti, tutela asupra persoanei se anuleaza.

Articolul 25. Limitarea persoanei fizice în capacitatea de exercitiu
(1) Persoana care, în urma consumului abuziv de alcool sau consumului de droguri si de alte substante psihotrope, înrautateste starea materiala a familiei sale poate fi limitata de catre instanta de judecata în capacitatea de exercitiu. Asupra acestei persoane se instituie curatela.
(2) Persoana indicata la alin.(1) are dreptul sa încheie acte juridice cu privire la dispunerea de patrimoniu, sa primeasca si sa dispuna de salariu, de pensie sau de alte tipuri de venituri doar cu acordul curatorului.
(3) Daca au disparut temeiurile în care persoana fizica a fost limitata în capacitatea de exercitiu, instanta de judecata anuleaza limitarea. În baza hotarîrii judecatoresti, curatela asupra ei se anuleaza.

Articolul 26. Activitatea de întreprinzator a persoanei fizice
(1) Persoana fizica are dreptul sa practice activitate de întreprinzator, fara a constitui o persoana juridica, din momentul înregistrarii de stat în calitate de întreprinzator individual sau în alt mod prevazut de lege.
(2) Persoana care practica activitate de întreprinzator fara înregistrare de stat nu poate invoca lipsa calitatii de întreprinzator.
(3) Asupra activitatii de întreprinzator desfasurate fara constituirea de persoana juridica se aplica regulile care reglementeaza activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ daca din lege sau din esenta raporturilor juridice nu rezulta altfel.

Articolul 27. Raspunderea patrimoniala a persoanei fizice
Persoana fizica raspunde pentru obligatiile sale cu tot patrimoniul sau, cu exceptia bunurilor care, conform legii, nu pot fi urmarite.

Articolul 28. Numele persoanei fizice
(1) Orice persoana fizica are dreptul la numele stabilit sau dobîndit potrivit legii.
(2) Numele cuprinde numele de familie si prenumele, iar în cazul prevazut de lege, si patronimicul.
(3) Numele de familie se dobîndeste prin efectul filiatiei si se modifica prin efectul schimbarii starii civile, în conditiile prevazute de lege.
(4) Prenumele se stabileste la data înregistrarii nasterii, în baza declaratiei de nastere.

Articolul 29. Utilizarea numelui
(1) Orice persoana are dreptul la respectul numelui sau.
(2) Persoana fizica dobîndeste si exercita drepturile si executa obligatiile în numele sau.
(3) Cel care utilizeaza numele altuia este raspunzator de toate confuziile sau prejudiciile care rezulta. Atît titularul numelui, cît si sotul sau rudele lui apropiate pot sa se opuna acestei utilizari si sa ceara repararea prejudiciului.
(4) Persoana fizica este obligata sa ia masuri pentru avizarea debitorilor si creditorilor sai despre schimbarea numelui si poarta raspundere pentru prejudiciile cauzate prin nerespectarea acestei obligatii.

Articolul 30. Domiciliul si resedinta
(1) Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îsi are locuinta statornica sau principala. Se considera ca persoana îsi pastreaza domiciliul atîta timp cît nu si-a stabilit un altul.
(2) Resedinta persoanei fizice este locul unde îsi are locuinta temporara sau secundara.
(3) Persoana al carei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se considera domiciliata la locul resedintei sale.
(4) În lipsa de resedinta, persoana este considerata ca domiciliaza la locul unde se gaseste, iar daca acesta nu se cunoaste, la locul ultimului domiciliu.

Articolul 31. Domiciliul minorului si al persoanei lipsite de capacitate de exercitiu
(1) Domiciliul minorului în vîrsta de pîna la 14 ani este la parintii sai sau la acel parinte la care locuieste permanent.
(2) Domiciliul minorului dat în plasament de instanta de judecata unui tert ramîne la parintii sai. În cazul în care acestia au domicilii separate si nu se înteleg la care dintre ei minorul va avea domiciliul, asupra acestuia decide instanta de judecata.
(3) Instanta de judecata poate, în mod exceptional, avînd în vedere interesul suprem al minorului, sa-i stabileasca domiciliul la bunici sau la alte rude ori persoane de încredere, cu consimtamîntul acestora, ori la o institutie de ocrotire.
(4) Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul din parinti îl reprezinta ori în cazul în care se afla sub tutela, este la reprezentantul legal.
(5) Domiciliul minorului aflat în dificultate, în cazurile prevazute prin lege, se afla la familia sau la persoanele carora le-a fost dat în plasament ori încredintat.
(6) Domiciliul persoanei lipsite de capacitate de exercitiu este la reprezentantul ei legal.

Articolul 32. Tutela si curatela
(1) Tutela si curatela se instituie pentru ocrotirea drepturilor si intereselor persoanelor fizice incapabile sau cu capacitate de exercitiu restrînsa sau limitate în capacitatea de exercitiu.
(2) Tutorii si curatorii apara drepturile si interesele persoanelor tutelate de ei în relatii cu persoane fizice si juridice, inclusiv în instanta de judecata, fara mandat.
(3) Tutela sau curatela asupra minorului se instituie în cazul în care el nu are parinti ori înfietori sau cînd instanta de judecata a stabilit decaderea parintilor lui din drepturile parintesti, sau cînd el a ramas fara ocrotire parinteasca din alte motive.

Articolul 33. Tutela
(1) Tutela se instituie asupra persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu si asupra minorilor în vîrsta de pîna la 14 ani, dupa caz.
(2) Tutorele este reprezentantul legal al persoanei care se afla sub tutela si încheie fara mandat în numele si în interesul ei actele juridice necesare.

Articolul 34. Curatela
(1) Curatela se instituie asupra minorilor în vîrsta de la 14 la 18 ani, precum si asupra persoanelor fizice limitate în capacitate de exercitiu de catre instanta de judecata din cauza consumului abuziv de alcool, consumului de droguri si de alte substante psihotrope.
(2) Curatorul îsi da consimtamîntul la încheierea actelor juridice pe care persoana fizica ce se afla sub curatela nu are dreptul sa le încheie de sine statator.
(3) Curatorul ajuta persoana care se afla sub curatela în realizarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor si o protejeaza împotriva abuzurilor unor terti.

Articolul 35. Autoritatile tutelare
(1) Autoritati tutelare sînt autoritatile administratiei publice locale.
(2) Autoritatea tutelara de la domiciliul persoanei care se afla sub tutela supravegheaza activitatea tutorelui sau a curatorului ei.

Articolul 36. Instituirea tutelei si curatelei
(1) Autoritatea tutelara este obligata sa hotarasca asupra instituirii tutelei sau curatelei în termen de o luna de la data primirii informatiei despre necesitatea instituirii.
(2) Pîna la numirea tutorelui sau curatorului, atributiile lor sînt exercitate de autoritatea tutelara.

Articolul 37. Obligatia de informare despre persoanele asupra carora trebuie instituita tutela sau curatela
În termen de 5 zile de la data aflarii ca asupra persoanei trebuie instituita tutela sau curatela, au obligatia sa înstiinteze autoritatea tutelara:
a) cei apropiati persoanei, precum si administratorul si locatarii casei în care locuieste;
b) serviciul de stare civila, în cazul înregistrarii unui deces, precum si notarul public, în cazul deschiderii unei succesiuni;
c) instanta judecatoreasca, lucratorii procuraturii si ai politiei, în cazul pronuntarii, aplicarii sau executarii unei sanctiuni privative de libertate;
d) autoritatile administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si orice alta persoana.

Articolul 38. Tutorele si curatorul
(1) Poate fi tutore sau curator o singura persoana fizica sau sotul si sotia împreuna daca nu se afla în vreunul din cazurile de incompatibilitate prevazute la alin.(4) si au consimtit expres.
(2) Atributiile de tutore si curator asupra persoanei internate în o institutie de asistenta sociala publica, de educatie, de învatamînt, de tratament sau în o alta institutie similara sînt exercitate de aceste institutii, cu exceptia cazului în care persoana are tutore sau curator.
(3) Tutorele sau curatorul este desemnat de autoritatea tutelara de la domiciliul persoanei asupra careia trebuie instituita tutela sau curatela, din oficiu sau la sesizarea celor mentionati la art.37.
(4) Nu poate fi tutore sau curator:
a) minorul;
b) persoana lipsita de sau limitata în capacitatea de exercitiu;
c) cel decazut din drepturile parintesti;
d) cel declarat incapabil de a fi tutore sau curator din cauza starii de sanatate;
e) cel caruia, din cauza exercitarii necorespunzatoare a obligatiilor de adoptator, i s-a anulat adoptia;
f) cel caruia i s-a restrîns exercitiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotarîre judecatoreasca, precum si cel cu rele purtari;
g) cel ale carui interese vin în conflict cu interesele persoanei puse sub tutela sau curatela;
h) cel înlaturat prin act autentic sau prin testament de catre parintele care exercita singur, în momentul mortii, ocrotirea parinteasca;
i) cel care, exercitînd o tutela sau curatela, a fost îndepartat de la ele;
j) cel care se afla în relatii de munca cu institutia în care este internata persoana asupra careia se instituie tutela sau curatela.

Articolul 39. Caracterul personal si gratuit al tutelei si curatelei
(1) Tutela si curatela sînt sarcini personale.
(2) Obligatiile de tutela si curatela se îndeplinesc gratuit. Tutorele si curatorul au dreptul sa ceara compensarea tuturor cheltuielilor aferente îndeplinirii obligatiilor de tutela si curatela.
(3) Autoritatea tutelara poate, tinînd seama de cuantumul si componenta patrimoniului celui pus sub tutela sau curatela, sa decida ca administrarea patrimoniului sau doar a unei parti din el sa fie încredintata unei persoane fizice sau unei persoane juridice competente.

Articolul 40. Obligatiile tutorelui si ale curatorului
(1) Tutorele si curatorul sînt obligati:
a) sa locuiasca împreuna cu cel pus sub tutela si sa comunice autoritatii tutelare schimbarea domiciliului. Curatorul si persoana aflata sub curatela care a atins vîrsta de 14 ani pot locui separat doar cu acordul autoritatii tutelare;
b) sa aiba grija de întretinerea persoanei puse sub tutela sau curatela;
c) sa apere drepturile si interesele persoanei puse sub tutela sau curatela.
(2) Tutorelui si curatorului le revin drepturile si obligatiile de parinte în educarea minorului.

Articolul 41. Administrarea patrimoniului celui pus sub tutela
(1) Tutorele administreaza si dispune eficient de bunurile celui pus sub tutela, în numele acestuia, daca nu este numit un administrator al bunurilor.
(2) La numire, tutorele, în prezenta reprezentantului autoritatii tutelare, inventariaza bunurile celui pus sub tutela si prezinta autoritatii tutelare inventarul spre aprobare.
(3) Sumele cuvenite celui pus sub tutela, sub forma de pensie, ajutor, pensie alimentara si alte venituri curente, se primesc si se cheltuiesc de catre tutore pentru întretinerea celui pus sub tutela.
(4) Daca veniturile curente sau mijloacele banesti ale celui pus sub tutela nu sînt suficiente pentru acoperirea tuturor cheltuielilor necesare, acestea pot fi acoperite din contul bunurilor lui, cu acordul autoritatii tutelare.
(5) Tutorele este dator sa întocmeasca si sa prezinte anual autoritatii tutelare, în termen de 30 de zile de la sfîrsitul anului calendaristic, un raport privind modul în care s-a îngrijit de cel pus sub tutela si despre administrarea si dispunerea de bunurile acestuia.

Articolul 42. Autorizatia autoritatii tutelare pentru încheierea de acte juridice
(1) Fara permisiunea prealabila a autoritatii tutelare, tutorele nu este în drept sa încheie, iar curatorul sa încuviinteze încheierea actelor juridice de înstrainare (inclusiv de donatie), de schimb sau de închiriere (arenda), de folosinta gratuita sau de depunere în gaj a bunurilor, a actelor juridice prin care se renunta la drepturile persoanei puse sub tutela sau curatela, a conventiilor de partajare a averii sau a cotelor-parti ale persoanei puse sub tutela sau curatela si a oricaror altor acte juridice care duc la micsorarea averii acesteia.
(2) Încheierea de acte juridice privind bunurile imobile ale celui pus sub tutela sau curatela se admite numai cu permisiunea prealabila a autoritatii tutelare.

Articolul 43. Interdictia încheierii de acte juridice în numele celui pus sub tutela sau curatela
(1) Tutorele nu are dreptul sa încheie acte juridice cu titlu gratuit, iar curatorul nu are dreptul sa-si dea acordul la încheierea actelor juridice cu titlu gratuit prin care cel pus sub tutela sau curatela se obliga sau renunta la drepturi.
(2) Exceptie de la prevederile alin.(1) fac actele juridice conforme obligatiilor morale si bunelor moravuri.
(3) Tutorele si curatorul, sotul si rudele acestora de pîna la gradul al patrulea inclusiv nu au dreptul sa încheie conventii cu persoana pusa sub tutela sau curatela, cu exceptia transmiterii catre aceasta a averii prin donatie sau în folosinta gratuita.

Articolul 44. Administrarea fiduciara a proprietatii celui pus sub tutela
(1) În cazul necesitatii administrarii permanente a bunurilor imobile si mobile de valoare ale persoanei puse sub tutela, autoritatea tutelara încheie un contract de administrare fiduciara a proprietatii cu administratorul pe care l-a desemnat. În astfel de cazuri, tutorele îsi pastreaza împuternicirile asupra partii din averea celui pus sub tutela care nu este transmisa în administrare fiduciara.
(2) În exercitarea sarcinilor de administrare a proprietatii persoanei puse sub tutela, administratorul cade sub incidenta art.42 si 43.
(3) Administrarea fiduciara a proprietatii celui pus sub tutela înceteaza în temeiurile prevazute de lege pentru încetarea contractului de administrare fiduciara a proprietatii, precum si în cazul încetarii tutelei.

Articolul 45. Pastrarea mijloacelor banesti
(1) Sumele de bani care depasesc necesitatile întretinerii celui pus sub tutela si ale administrarii bunurilor lui se depun pe numele acestuia la o institutie financiara de unde nu pot fi ridicate decît cu autorizatia autoritatii tutelare.
(2) Tutorele poate depune sumele necesare întretinerii pe numele minorului. Acestea se trec într-un cont separat si pot fi ridicate de tutore fara încuviintarea prealabila a autoritatii tutelare.

Articolul 46. Îndepartarea si eliberarea tutorilor si curatorilor de la îndeplinirea obligatiilor lor
(1) Minorul, precum si persoanele prevazute la art.37 pot contesta sau denunta la autoritatea tutelara actele si faptele tutorelui sau ale curatorului care prejudiciaza minorul.
(2) Tutorele sau curatorul va fi îndepartat daca savîrseste un abuz, o neglijenta grava sau fapte care-l fac nevrednic de a fi tutore sau curator, precum si daca nu-si îndeplineste corespunzator sarcina.
(3) Autoritatea tutelara elibereaza tutorele sau curatorul de la îndeplinirea obligatiilor în cazurile în care minorul a fost întors parintilor sau a fost înfiat.
(4) În cazul plasarii persoanei puse sub tutela sau curatela într-o institutie de asistenta sociala publica, de educatie, de învatamînt, de tratament sau în o alta institutie similara, autoritatea tutelara elibereaza tutorele sau curatorul de îndeplinirea obligatiilor lor daca aceasta nu contravine intereselor persoanei puse sub tutela sau curatela.
(5) Autoritatea tutelara elibereaza, la cerere, tutorele sau curatorul de îndeplinirea sarcinii daca exista motive întemeiate.

Articolul 47. Încetarea tutelei si curatelei
(1) O data cu atingerea de catre minorul pus sub tutela a vîrstei de 14 ani, tutela asupra lui înceteaza, iar persoana care a exercitat functia de tutore devine curatorul lui fara a fi necesara o hotarîre suplimentara în acest sens.
(2) Curatela înceteaza o data cu dobîndirea sau restabilirea capacitatii depline de exercitiu.

Articolul 48. Patronajul asupra persoanelor fizice capabile
(1) La cererea unei persoane fizice cu capacitate deplina de exercitiu care, din cauza sanatatii precare, nu este în stare sa-si exercite si sa-si apere drepturile si nici sa-si îndeplineasca obligatiile de sine statator, asupra ei poate fi instituita curatela în forma de patronaj.
(2) Curatorul (asistentul) persoanei fizice capabile poate fi desemnat de organul de tutela si curatela doar cu consimtamîntul acesteia.
(3) Dispunerea de patrimoniul persoanei puse sub patronaj se efectueaza de catre curator (asistent) doar în baza unui contract de mandat sau de administrare fiduciara încheiat cu ea. Încheierea de acte juridice privind întretinerea si satisfacerea necesitatilor cotidiene ale persoanei puse sub patronaj poate fi efectuata de curator (asistent) cu acordul ei verbal.
(4) Patronajul asupra persoanei capabile, instituit în conformitate cu alin.(1), înceteaza la cererea acesteia.
(5) Curatorul (asistentul) persoanei puse sub patronaj se elibereaza de la îndeplinirea obligatiilor sale în cazurile prevazute la art.46 alin.(4) si ( 5).

Articolul 49. Declararea persoanei disparuta fara veste
(1) Persoana fizica poate fi declarata disparuta fara veste daca lipseste de la domiciliu si a trecut cel putin un an din ziua primirii ultimelor stiri despre locul aflarii ei. Disparitia se declara de instanta de judecata la cererea persoanei interesate.
(2) În cazul imposibilitatii de a se determina ziua primirii ultimelor informatii despre disparut, termenul pentru declararea disparitiei fara veste va începe sa curga din prima zi a lunii urmatoare celei în care au fost primite ultimele informatii despre disparut, iar în cazul imposibilitatii de a determina aceasta luna, de la întîi ianuarie al urmatorului an.

Articolul 50. Protectia bunurilor celui disparut fara veste
(1) Daca este necesara administrarea permanenta a patrimoniului persoanei declarate disparuta fara veste, instanta de judecata numeste un administrator, cu care autoritatea tutelara încheie un contract de administrare fiduciara. La cererea persoanei interesate, instanta de judecata poate numi un administrator si înainte de expirarea unui an din ziua primirii ultimilor stiri despre locul aflarii persoanei disparute.
(2) Declararea disparitiei persoanei nu atrage modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor acesteia.

Articolul 51. Efectele aparitiei persoanei declarate disparuta fara veste
(1) Daca persoana declarata disparuta fara veste apare sau daca sînt stiri despre locul aflarii ei, instanta de judecata, la cererea persoanei interesate, anuleaza hotarîrea de declarare a disparitiei si desfiinteaza, dupa caz, administrarea fiduciara a patrimoniului acesteia.
(2) Cel declarat disparut poate cere administratorului fiduciar repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzatoare a patrimoniului sau.

Articolul 52. Declararea persoanei decedata
(1) Persoana poate fi declarata decedata prin hotarîre a instantei de judecata daca timp de 3 ani la domiciliul sau lipsesc stiri despre locul unde se afla sau dupa 6 luni daca a disparut în împrejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a decedat în urma unui anumit accident.
(2) Un militar sau o alta persoana disparuta fara veste în legatura cu actiuni militare poate fi declarata decedata numai dupa expirarea a 2 ani de la încetarea actiunilor militare.
(3) Ziua mortii persoanei declarate decedata se considera ziua la care hotarîrea judecatoreasca privind declararea decesului ei a ramas definitiva. Daca o persoana disparuta în împrejurari care prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune ca a decedat în urma unui accident este declarata decedata, instanta de judecata poate sa declare ca data a decesului ziua mortii ei prezumate.
(4) Declararea decesului produce aceleasi efecte juridice ca si decesul fizic constatat.

Articolul 53. Efectele aparitiei persoanei declarate decedata
(1) În cazul aparitiei sau descoperirii locului de aflare a persoanei declarate decedata, instanta de judecata anuleaza hotarîrea privind declararea decesului ei.
(2) Independent de momentul aparitiei sale, persoana declarata decedata poate cere de la oricare alta persoana sa-i restituie bunurile care s-au pastrat si care au trecut cu titlu gratuit la aceasta dupa declararea decesului sau.
(3) Dobînditorul cu titlu oneros nu este obligat sa restituie bunurile daca nu se dovedeste ca la data dobîndirii lor stia ca cel declarat decedat este în viata. Daca bunurile nu s-au pastrat, dobînditorul de rea-credinta este obligat sa restituie valoarea lor.
(4) Daca bunurile persoanei declarate decedata au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat si au fost vîndute, dupa anularea hotarîrii de declarare a decesului persoanei i se restituie suma realizata din vînzarea bunurilor.

Articolul 54. Înregistrarea de stat a actelor de stare civila
(1) Înregistrarii de stat sînt supuse urmatoarele acte de stare civila:
a) nasterea;
b) adoptia;
c) stabilirea paternitatii;
d) încheierea casatoriei;
e) desfacerea casatoriei;
f) schimbarea numelui;
g) decesul.
(2) Înregistrarea actelor de stare civila se efectueaza de catre organele de înregistrare a actelor de stare civila prin înscrierea datelor în registrele actelor de stare civila si eliberarea de certificate în baza acestor înscrieri.
(3) Organele care efectueaza înregistrarea actelor de stare civila, procedura de înregistrare a acestor acte, procedura de rectificare si modificare a lor, restabilirea si anularea înscrierilor actelor de stare civila, forma registrelor actelor de stare civila si a certificatelor, precum si modalitatea si termenele de pastrare a registrelor actelor de stare civila, se stabilesc prin lege.

Capitolul II
PERSOANA JURIDICA

Sectiunea 1
DISPOZITII GENERALE

Articolul 55. Notiunea de persoana juridica
(1) Persoana juridica este organizatia care are un patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobîndeasca si sa exercite în nume propriu drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale, sa-si asume obligatii, poate fi reclamant si pîrît în instanta de judecata.
(2) Persoana juridica poate fi organizata în mod corporativ sau în baza calitatii de membru, poate fi dependenta sau independenta de un anumit numar de membri, poate avea scop lucrativ sau nelucrativ.
(3) În functie de participare la constituirea patrimoniului persoanei juridice, fondatorii (membrii) au sau nu au drepturi de creanta fata de ea. Persoane juridice în a caror privinta fondatorii (membrii) au drepturi de creanta sînt societatile comerciale si cooperativele. Persoane juridice în a caror privinta fondatorii (membrii) nu au drepturi de creanta sînt organizatiile necomerciale.

Articolul 56. Regimul juridic aplicabil persoanelor juridice straine
Persoanele juridice straine sînt asimilate, în conditiile legii, cu persoanele juridice ale Republicii Moldova.

Articolul 57. Tipurile de persoane juridice
Persoanele juridice sînt de drept public sau de drept privat care, în raporturile civile, sînt situate pe pozitii de egalitate.

Articolul 58. Persoanele juridice de drept public
(1) Statul si unitatile administrativ-teritoriale participa la raporturile juridice civile pe pozitii de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atributiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale se exercita în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competenta lor.
(2) Organele împuternicite sa exercite o parte din functiile (atributiile) Guvernului poseda personalitate juridica doar daca aceasta decurge din prevederile legii sau, în cazurile expres prevazute de lege, din actele autoritatilor administratiei publice centrale sau locale.
(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), persoanele juridice de drept public se pot înfiinta si altfel, în cazuri expres prevazute de lege.
(4) Urmatoarele articole ale acestui capitol nu se aplica persoanelor juridice de drept public, cu exceptia cazurilor prevazute expres.

Articolul 59. Persoane juridice de drept privat
(1) Persoanele juridice de drept privat se pot constitui liber doar în una din formele prevazute de lege.
(2) Persoanele juridice de drept privat pot avea scop lucrativ (comercial) si scop nelucrativ (necomercial).

Articolul 60. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice
(1) Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se dobîndeste la data înregistrarii de stat si înceteaza la data radierii ei din registrul de stat.
(2) Persoana juridica cu scop lucrativ poate desfasura orice activitate neinterzisa de lege, chiar daca nu este prevazuta în actul de constituire.
(3) Persoana juridica cu scop nelucrativ poate desfasura numai activitatea prevazuta de lege si de actul de constituire.
(4) Persoanele juridice de drept public participa la circuitul civil în masura în care aceasta este necesar atingerii scopurilor sale. Ele sînt asimilate persoanelor juridice de drept privat în masura în care participa la circuitul civil.
(5) Persoana juridica poate practica anumite tipuri de activitati, a caror lista este stabilita de lege, doar în baza unui permis special (licenta). Dreptul persoanei juridice de a practica activitatea pentru care este necesara licenta apare în momentul obtinerii ei sau în momentul indicat în ea si înceteaza o data cu expirarea licentei daca legea nu prevede altfel.
(6) Persoana juridica poate fi limitata în drepturi doar în cazurile si în modul prevazut de lege.

Articolul 61. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice
(1) Persoana juridica îsi exercita, de la data constituirii, drepturile si îsi executa obligatiile prin administrator.
(2) Au calitatea de administrator persoanele fizice care, prin lege sau prin actul de constituire, sînt desemnate sa actioneze, în raporturile cu tertii, individual sau colectiv, în numele si pe seama persoanei juridice.
(3) Raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale executive sînt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel.
(4) În cazul în care organul executiv nu este desemnat, participantii sau creditorii persoanei juridice pot cere instantei de judecata desemnarea acestuia. Organul executiv desemnat de instanta de judecata este revocat de aceasta în cazul în care organul competent al persoanei juridice decide desemnarea organului executiv.

Articolul 62. Actele de constituire ale persoanei juridice
(1) Persoana juridica activeaza în baza contractului de constituire sau în baza contractului de constituire si a statutului, sau doar în baza statutului. Persoanele juridice de drept public, iar în cazurile prevazute de lege, si persoanele juridice de drept privat cu scop nelucrativ activeaza în baza normelor generale cu privire la organizatiile de tipul respectiv.
(2) Contractul de constituire a persoanei juridice se încheie, iar statutul se aproba de catre fondatorii (membrii) ei. Persoana juridica constituita de catre un singur fondator activeaza în baza statutului aprobat de acesta.
(3) Actele de constituire ale persoanei juridice trebuie sa contina denumirea si sediul ei, modul de administrare a activitatii si alte date prevazute de lege pentru persoanele juridice de tipul respectiv. În actele de constituire ale persoanei juridice cu scop nelucrativ se stabileste obiectul si scopurile activitatii ei.

Articolul 63. Înregistrarea de stat a persoanei juridice
(1) Persoana juridica se considera constituita în momentul înregistrarii ei de stat.
(2) Persoana juridica de drept public se considera constituita în momentul intrarii în vigoare a actului normativ prin care se aproba regulamentul ori statutul ei sau în momentul indicat în act.
(3) Persoana juridica este pasibila de înregistrare de stat în modul prevazut de lege. Datele înregistrarii de stat se înscriu în registrul de stat, fiind accesibile oricarei persoane.
(4) Încalcarea modului, prevazut de lege, de constituire a persoanei juridice sau faptul ca actul de constituire nu este în conformitate cu legea atrage refuzul înregistrarii de stat a persoanei juridice. Nu se admite refuzul înregistrarii din motivul inoportunitatii constituirii persoanei juridice.
(5) Persoana juridica este supusa reînregistrarii de stat doar în cazurile prevazute de lege.

Articolul 64. Publicitatea registrelor de stat ale persoanelor juridice
(1) Pîna în momentul în care faptul nu a fost înscris în registrul de stat al persoanelor juridice si nu a fost facut public, persoana în al carei interes faptul trebuia înregistrat nu poate sa-l opuna tertilor, cu exceptia cazului cînd demonstreaza ca tertul cunostea faptul.
(2) Daca faptul este înregistrat si facut public, tertul trebuie sa-l recunoasca în raport cu sine. Aceasta prevedere nu este valabila pentru actele juridice savîrsite în decursul a 15 zile de dupa momentul cînd faptul a fost facut public în masura în care tertul demonstreaza ca nu a stiut si nici nu trebuia sa stie despre acest fapt.
(3) În cazul în care faptul care trebuia înregistrat a fost facut public în mod gresit, tertul poate opune faptul facut public persoanei în al carei interes trebuia înregistrat, cu exceptia cazului cînd tertul stia sau trebuia sa stie despre neveridicitate.

Articolul 65. Durata persoanei juridice
(1) Persoana juridica este perpetua daca legea sau actele de constituire nu prevad altfel.
(2) La expirarea termenului stabilit pentru existenta persoanei juridice, aceasta se dizolva daca pîna la acel moment actele de constituire nu se modifica.

Articolul 66. Denumirea persoanei juridice
(1) Persoana juridica participa la raporturile juridice numai sub denumire proprie, stabilita prin actele de constituire si înregistrata în modul corespunzator.
(2) Denumirea persoanei juridice trebuie sa includa, în limba de stat, forma juridica de organizare.
(3) Persoana juridica nu poate fi înregistrata daca denumirea ei coincide cu denumirea unei alte persoane juridice înregistrate deja.
(4) Se interzice utilizarea în denumirea persoanei juridice a sintagmelor ce contravin prevederilor legale sau normelor morale, precum si a numelor proprii, daca acestea nu coincid cu numele participantilor la constituirea organizatiei si daca nu exista în acest sens acordul persoanei respective sau al mostenitorilor ei cu privire la folosirea numelui.
(5) Persoana juridica nu poate folosi în denumirea sa cuvinte sau abrevieri care ar induce în eroare cu privire la forma sa.
(6) Persoana juridica a carei denumire este înregistrata are dreptul sa o utilizeze. Cel care foloseste denumirea unei alte persoane juridice este obligat, la cererea ei, sa înceteze utilizarea denumirii si sa îi repare prejudiciul.
(7) Persoana juridica este obligata sa publice un aviz în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" despre modificarea denumirii, sub sanctiunea platii de daune-interese.
(8) În actul emis de persoana juridica trebuie sa se mentioneze denumirea, numarul înregistrarii de stat, codul fiscal si sediul, sub sanctiunea platii de daune-interese.

Articolul 67. Sediul persoanei juridice
(1) Persoana juridica are un sediu, indicat în actele de constituire.
(2) Stabilirea si schimbarea sediului sînt opozabile tertilor din momentul înregistrarii de stat.
(3) Adresa postala a persoanei juridice este cea de la sediu. Persoana juridica poate avea si alte adrese pentru corespondenta.
(4) Toate documentele si scrisorile intrate la sediu se considera receptionate de catre persoana juridica.
(5) Persoana juridica este obligata sa publice un aviz în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" despre modificarea sediului sub sanctiunea platii de daune-interese.

Articolul 68. Raspunderea persoanei juridice
(1) Persoana juridica raspunde pentru obligatiile sale cu tot patrimoniul ce îi apartine.
(2) Fondatorul (membrul) persoanei juridice nu raspunde pentru obligatiile persoanei juridice, iar persoana juridica nu raspunde pentru obligatiile fondatorului (membrului), cu exceptiile stabilite de lege sau de actul de constituire.

Articolul 69. Reorganizarea persoanei juridice
(1) Persoana juridica se reorganizeaza prin fuziune (contopire si absorbtie), dezmembrare (divizare si separare) sau transformare.
(2) Hotarîrea de reorganizare se ia de fiecare persoana juridica în parte, în conditiile stabilite pentru modificarea actelor de constituire.
(3) În cazurile prevazute de lege, reorganizarea persoanei juridice prin divizare sau separare se efectueaza în baza unei hotarîri judecatoresti.
(4) Daca prin fuziune sau dezmembrare se înfiinteaza o noua persoana juridica, aceasta se constituie în conditiile prevazute de lege pentru forma persoanei juridice respective.
(5) Reorganizarea produce efecte fata de terti numai dupa data înregistrarii de stat a noilor persoane juridice, cu exceptia reorganizarii prin absorbtie, care produce efecte la data înregistrarii modificarilor în actele de constituire ale persoanei juridice absorbante.

Articolul 70. Succesiunea de drept în cazul reorganizarii persoanelor juridice
(1) În cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile si obligatiile fiecareia din ele trec la noua persoana juridica, în conformitate cu actul de transmitere.
(2) În cazul absorbtiei unei persoane juridice de catre alta, drepturile si obligatiile persoanei juridice absorbite trec la persoana juridica absorbanta în conformitate cu actul de transmitere.
(3) În cazul divizarii persoanei juridice, drepturile si obligatiile ei trec la noile persoane juridice în conformitate cu bilantul de repartitie.
(4) În cazul separarii, o parte din drepturile si obligatiile persoanei juridice reorganizate trece, la fiecare din persoanele juridice participante la reorganizare (existente sau care iau fiinta), în corespundere cu bilantul de repartitie.
(5) În cazul reorganizarii persoanei juridice prin transformare, drepturile si obligatiile persoanei juridice reorganizate trec la noua persoana juridica în conformitate cu actul de transmitere.

Articolul 71. Actul de transmitere si bilantul de repartitie
(1) Actul de transmitere si bilantul de repartitie trebuie sa contina dispozitii cu privire la succesiunea întregului patrimoniu al persoanei juridice reorganizate, în privinta tuturor drepturilor si obligatiilor fata de toti debitorii si creditorii acesteia, inclusiv obligatiile contestate de parti.
(2) Actul de transmitere si bilantul de repartitie se confirma de fondatorii (membrii) persoanei juridice sau de organul persoanei juridice împuternicit cu astfel de atributii prin lege sau act de constituire, care au decis reorganizarea persoanei juridice, si se prezinta, împreuna cu actele de constituire ale persoanelor juridice create, pentru înregistrarea lor de stat sau pentru introducerea modificarilor în actele de constituire ale persoanelor juridice existente.

Articolul 72. Garantarea drepturilor creditorilor persoanei juridice în cazul reorganizarii ei
(1) În termen de 15 zile de la adoptarea hotarîrii de reorganizare, organul executiv al persoanei juridice participante la reorganizare este obligat sa informeze în scris toti creditorii cunoscuti si sa publice un aviz privind reorganizarea în 2 editii consecutive ale "Monitorului Oficial al Republicii Moldova".
(2) Creditorii pot, în termen de 2 luni de la publicarea ultimului aviz, sa ceara persoanei juridice care se reorganizeaza garantii în masura în care nu pot cere satisfacerea creantelor. Dreptul la garantii apartine creditorilor doar daca vor dovedi ca prin reorganizare se va periclita satisfacerea creantelor lor.
(3) Creditorii sînt în drept sa informeze organul înregistrarii de stat cu privire la creantele fata de debitorul care se reorganizeaza.
(4) Persoanele juridice participante la reorganizare raspund solidar pentru obligatiile aparute pîna la reorganizarea acestora daca din actul de transmitere si din bilantul de repartitie nu este posibila determinarea succesorului.
(5) Membrii organului executiv al persoanei juridice participante la reorganizare raspund solidar, pe parcursul a 3 ani de la data reorganizarii, pentru prejudiciul cauzat prin reorganizare participantilor sau creditorilor persoanelor juridice reorganizate.

Articolul 73. Fuziunea persoanelor juridice
(1) Fuziunea se realizeaza prin contopire sau absorbtie.
(2) Contopirea are ca efect încetarea existentei persoanelor juridice participante la contopire si trecerea integrala a drepturilor si obligatiilor acestora la persoana juridica ce se înfiinteaza.
(3) Absorbtia are ca efect încetarea existentei persoanelor juridice absorbite si trecerea integrala a drepturilor si obligatiilor acestora la persoana juridica absorbanta.
(4) În cazurile stabilite de lege, fuziunea poate fi conditionata de permisiunea organului de stat competent.

Articolul 74. Proiectul contractului de fuziune
(1) În scopul fuziunii, organul împuternicit al persoanei juridice elaboreaza proiectul contractului de fuziune.
(2) În proiectul contractului de fuziune trebuie sa se indice:
a) forma (felul) fuziunii;
b) denumirea si sediul fiecarei persoane juridice participante la fuziune;
c) fundamentarea si conditiile fuziunii;
d) patrimoniul care se transmite persoanei juridice beneficiare;
e) raportul valoric al participatiunilor;
f) data actului de transmitere, care este aceeasi pentru toate persoanele juridice implicate în fuziune.
(3) Daca persoanele juridice fuzioneaza prin contopire, în proiectul contractului de fuziune trebuie sa se indice si denumirea, sediul si organul executiv al persoanei juridice ce se constituie. La proiectul contractului de fuziune se anexeaza proiectul actului de constituire al persoanei juridice care se constituie.
(4) Proiectul contractului de fuziune se întocmeste în scris.
(5) Daca contractul de fuziune aprobat este afectat de o conditie, acesta se desfiinteaza cu efect retroactiv în cazul în care conditia nu s-a realizat timp de un an de la data aprobarii. Contractul poate prevedea un termen mai scurt sau un termen de prevenire.

Articolul 75. Hotarîrea de fuziune
(1) Contractul de fuziune produce efecte numai daca este aprobat de adunarea generala a membrilor fiecarei persoane juridice participante la fuziune.
(2) Hotarîrea de fuziune se adopta cu 2/3 din numarul total de voturi ale participantilor daca o majoritate mai mare nu este prevazuta de actul de constituire.

Articolul 76. Cererea de înregistrare a fuziunii
(1) Dupa expirarea a 3 luni de la ultima publicatie a avizului privind fuziunea, organul executiv al persoanei juridice absorbite sau al persoanei juridice participante la contopire depune, la organul care a efectuat înregistrarea ei de stat, o cerere prin care solicita înregistrarea fuziunii. La cerere se anexeaza:
a) copia autentificata de pe contractul de fuziune;
b) hotarîrea de fuziune a fiecarei persoane juridice participante;
c) dovada oferirii garantiilor acceptate de creditori sau a platii datoriilor;
d) autorizatia de fuziune, dupa caz.
(2) Dupa expirarea termenului prevazut la alin.(1), organul executiv al persoanei juridice absorbante sau al persoanelor juridice care se contopesc depune o cerere de înregistrare la organul de stat unde este înregistrata persoana juridica absorbanta sau unde urmeaza a fi înregistrata noua persoana juridica. La cerere se anexeaza actele indicate la alin.(1). Persoana juridica ce se constituie anexeaza, de asemenea, actele necesare înregistrarii persoanei juridice de tipul respectiv.

Articolul 77. Înregistrarea fuziunii
(1) Înregistrarea fuziunii se face la organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice absorbante sau care urmeaza sa înregistreze noua persoana juridica.
(2) Organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice absorbante sau a noii persoane juridice informeaza despre înregistrarea fuziunii organul unde este înregistrata persoana juridica absorbita sau persoanele juridice contopite.
(3) Organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice absorbite sau a persoanelor juridice contopite înscrie în registrul de stat data la care s-a produs absorbtia sau contopirea si expediaza spre pastrare organului care a înregistrat fuziunea toate actele persoanelor juridice dizolvate.
(4) Dupa înregistrarea efectuata conform alin.(1), persoanele juridice absorbite sau cele contopite se considera dizolvate si se radiaza din registrul de stat.

Articolul 78. Efectele fuziunii
(1) De la data înregistrarii fuziunii, patrimoniul persoanei juridice absorbite sau al persoanelor juridice care se contopesc trece la persoana juridica absorbanta sau la noua persoana juridica.
(2) Dupa înregistrarea fuziunii, persoana juridica absorbanta sau noua persoana juridica include în bilantul sau activele si pasivele persoanei juridice absorbite sau ale persoanelor juridice contopite, iar bunurile sînt înregistrate ca bunuri ale persoanei juridice absorbante sau ale noii persoane juridice.

Articolul 79. Dezmembrarea persoanei juridice
(1) Dezmembrarea persoanei juridice se face prin divizare sau separare.
(2) Divizarea persoanei juridice are ca efect încetarea existentei acesteia si trecerea drepturilor si obligatiilor ei la doua sau mai multe persoane juridice, care iau fiinta.
(3) Separarea are ca efect desprinderea unei parti din patrimoniul persoanei juridice, care nu îsi înceteaza existenta, si transmiterea ei catre una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau fiinta.

Articolul 80. Proiectul dezmembrarii
(1) Proiectul dezmembrarii persoanei juridice este elaborat de organul executiv.
(2) În proiectul dezmembrarii trebuie sa se indice:
a) forma (felul) dezmembrarii;
b) denumirea si sediul persoanei juridice care se dezmembreaza;
c) denumirea si sediul fiecarei persoane juridice care se constituie în urma dezmembrarii sau carora li se da o parte din patrimoniu;
d) partea de patrimoniu care se transmite;
e) numarul de participanti care trec la persoana juridica ce se constituie;
f) raportul valoric al participatiunilor;
g) modul si termenul de predare a participatiunilor persoanelor juridice cu scop lucrativ care se dezmembreaza si de primire a participatiunilor de catre persoanele juridice cu scop lucrativ care se constituie sau care exista, data la care aceste participatiuni dau dreptul la dividende;
h) data întocmirii bilantului de repartitie;
i) consecintele dezmembrarii pentru salariati.
(2) Proiectul dezmembrarii se întocmeste în scris.
(3) La proiectul dezmembrarii se anexeaza proiectul actului de constituire al noii persoane juridice, dupa caz.

Articolul 81. Aprobarea proiectului dezmembrarii
(1) Proiectul dezmembrarii se aproba de adunarea generala a participantilor cu 2/3 din numarul total de voturi daca actul de constituire nu prevede o majoritate mai mare.
(2) Adunarea generala a participantilor, cu majoritatea indicata la alin.(1), aproba actul de constituire al noii persoane juridice si desemneaza organul ei executiv.

Articolul 82. Cererea de înregistrare a dezmembrarii
(1) Organul executiv al persoanei juridice care se dezmembreaza depune, dupa expirarea a 3 luni de la ultima publicare privind dezmembrarea, o cerere de înregistrare a dezmembrarii la organul care a efectuat înregistrarea ei de stat si o alta la organul care va efectua înregistrarea de stat a persoanei juridice care se constituie sau unde este înregistrata persoana juridica la care trece o parte din patrimoniu. La cerere se anexeaza proiectul dezmembrarii, semnat de reprezentantii persoanelor juridice participante, si dovada oferirii garantiilor, acceptate de creditori, sau a platii datoriilor.
(2) La cererea depusa organului care va efectua înregistrarea de stat a persoanei juridice care se constituie se anexeaza, de asemenea, actele necesare înregistrarii persoanei juridice de tipul respectiv.

Articolul 83. Înregistrarea dezmembrarii
(1) Înregistrarea dezmembrarii se face la organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice dezmembrate. Înregistrarea dezmembrarii se face numai dupa înregistrarea noilor persoane juridice sau a modificarii actului de constituire al persoanei juridice la care trece o parte din patrimoniu.
(2) Organul care urmeaza sa efectueze înregistrarea de stat a noii persoane juridice sau care a înregistrat persoana juridica ce primeste o parte din patrimoniu informeaza organul unde este înregistrata persoana juridica dezmembrata despre înregistrarea noii persoane juridice sau despre modificarea actului de constituire al persoanei juridice care primeste o parte din patrimoniu.
(3) Organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice dezmembrate înregistreaza dezmembrarea si, dupa caz, radiaza persoana juridica ce s-a divizat si informeaza despre aceasta organul unde este înregistrata noua persoana juridica sau organul unde este înregistrata persoana juridica ce primeste o parte din patrimoniu. Acestea din urma înscriu data la care s-a produs dezmembrarea.
(4) Dezmembrarea produce efecte din momentul înregistrarii ei de stat la organul unde este înregistrata persoana juridica dezmembrata.
(5) Dupa înregistrarea efectuata conform alin. (1), persoana juridica divizata se considera dizolvata si se radiaza din registrul de stat.

Articolul 84. Efectele dezmembrarii
(1) De la data înregistrarii dezmembrarii, patrimoniul persoanei juridice dezmembrate sau o parte din el trece la persoanele juridice constituite sau existente.
(2) Noua persoana juridica sau cea existenta primeste prin act de transmitere si include în bilantul sau patrimoniul primit si, dupa caz, înregistreaza bunurile supuse înregistrarii.

Articolul 85. Transformarea persoanei juridice
(1) Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire în conditiile legii.
(2) Transformarea persoanei juridice trebuie sa întruneasca si conditiile prevazute de lege pentru forma juridica de organizare în care se transforma.

Articolul 86. Dizolvarea persoanei juridice
(1) Persoana juridica se dizolva în temeiul:
a) expirarii termenului stabilit pentru durata ei;
b) atingerii scopului pentru care a fost constituita sau imposibilitatii atingerii lui;
c) hotarîrii organului ei competent;
d) hotarîrii judecatoresti în cazurile prevazute la art.87;
e) insolvabilitatii sau încetarii procesului de insolvabilitate în legatura cu insuficienta masei debitoare;
f) faptului ca persoana juridica cu scop nelucrativ sau cooperativa nu mai are nici un participant;
g) altor cauze prevazute de lege sau de actul de constituire.
(2) Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii lichidarii, cu exceptia cazurilor de fuziune si dezmembrare ce au ca efect dizolvarea, fara lichidare, a persoanei juridice care îsi înceteaza existenta si transmiterea universala a patrimoniului ei, în starea în care se gasea la data fuziunii sau a dezmembrarii, catre persoanele juridice beneficiare.
(3) Persoana juridica continua sa existe si dupa dizolvare în masura în care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.
(4) Din momentul dizolvarii, administratorul nu mai poate întreprinde noi operatiuni, în caz contrar fiind responsabil, personal si solidar, pentru operatiunile pe care le-a întreprins. Aceasta prevedere se aplica din ziua expirarii termenului stabilit pentru durata societatii ori de la data la care asupra dizolvarii a hotarît adunarea generala a participantilor sau instanta de judecata.
(5) Organul competent al persoanei juridice poate reveni asupra hotarîrii de lichidare sau reorganizare daca patrimoniul nu este repartizat între membrii acesteia sau nu este transmis unor alte persoane.
(6) La data dizolvarii persoanei juridice, administratorul acesteia devine lichidator daca organul competent sau instanta de judecata nu desemneaza o alta persoana în calitate de lichidator.

Articolul 87. Dizolvarea persoanei juridice de catre instanta de judecata
(1) Instanta de judecata dizolva persoana juridica daca:
a) constituirea ei este viciata;
b) actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
c) nu se încadreaza în prevederile legale referitoare la forma ei juridica de organizare;
d) activitatea ei contravine ordinii publice;
e) exista alte situatii prevazute de lege.
(2) Instanta de judecata nu dizolva persoana juridica daca, în termenul pe care îl acorda, persoana va corespunde prevederilor legii.
(3) Instanta de judecata poate dizolva persoana juridica daca aceasta contravine interdictiilor stabilite de prezentul cod pentru forma ei juridica de organizare sau daca activitatea ei contravine grav actului de constituire.
(4) Dizolvarea persoanei juridice se pronunta la cererea participantului, a procurorului sau a Ministerului Justitiei.

Articolul 88. Administrarea fiduciara
(1) Instanta de judecata care examineaza cererea privind dizolvarea persoanei juridice poate pune bunurile acesteia, la cerere, sub administrare fiduciara. În încheiere se specifica data instituirii administrarii fiduciare. Instanta desemneaza unul sau mai multi administratori fiduciari si determina limitele împuternicirilor si remuneratia lor.
(2) Daca instanta de judecata nu dispune altfel, organele persoanei juridice nu pot emite decizii fara acordul prealabil al administratorului fiduciar, iar persoanele cu drept de reprezentare a persoanei juridice nu pot încheia acte juridice fara participarea acestuia.
(3) Instanta de judecata poate modifica sau anula în orice moment încheierea sa de instituire a administrarii fiduciare. Aceasta înceteaza în momentul în care hotarîrea judecatoreasca cu privire la dizolvare ramîne definitiva.
(4) Administratorul fiduciar notifica organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice despre încheierea judecatoreasca si comunica despre sine informatiile care se cer de la un administrator.
(5) Actul juridic încheiat de persoana juridica pîna la înregistrarea administrarii fiduciare, fara a tine cont de limitarea impusa prin administrare fiduciara, este valabil daca cealalta parte nu stia si nici nu trebuia sa stie despre instituirea administrarii fiduciare.

Articolul 89. Înregistrarea dizolvarii
(1) În cazul în care persoana juridica se dizolva în unul din temeiurile prevazute la art.86 alin.(1) lit.a)-c), f) si g), organul ei executiv depune o cerere de dizolvare la organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice respective. În cazul în care persoana juridica se dizolva prin hotarîre a adunarii generale a participantilor, aceasta hotarîre trebuie anexata la cerere.
(2) În cazul dizolvarii prin hotarîre judecatoreasca, instanta transmite o copie de pe hotarîrea irevocabila organului care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice ce se dizolva.
(3) Cererea de dizolvare depusa de organul executiv al persoanei juridice si hotarîrea judecatoreasca sînt temeiuri pentru înregistrarea dizolvarii.
(4) De la data înregistrarii dizolvarii, în documentele si informatiile care emana de la persoana juridica, la denumire trebuie adaugata sintagma "în lichidare". În caz contrar, lichidatorul persoanei juridice raspunde personal pentru prejudiciul cauzat tertilor.

Articolul 90. Lichidatorul persoanei juridice
(1) Poate fi lichidator orice persoana fizica majora cu capacitate deplina de exercitiu care are cetatenia Republicii Moldova si domiciliaza pe teritoriul ei. Prin lege, pot fi stabilite conditii suplimentare pentru persoana lichidatorului.
(2) Lichidatorul notifica despre desemnarea sa organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice si comunica despre sine informatiile care se cer de la un administrator. Lichidatorul anexeaza hotarîrea de desemnare în calitate de lichidator.
(3) În registru se înregistreaza numele, domiciliul, numarul actului de identitate si codul personal, semnatura lichidatorului.
(4) Lichidatorul are aceleasi împuterniciri, obligatii si responsabilitati ca si administratorul în masura în care acestea sînt compatibile cu activitatea de lichidator.
(5) În cazul desemnarii mai multor lichidatori, acestia reprezinta persoana juridica în comun daca actul de constituire sau hotarîrea prin care sînt desemnati nu prevede altfel.
(6) Îndata dupa preluarea functiei, lichidatorul împreuna cu administratorul face si semneaza inventarul si bilantul în care constata situatia exacta a activului si pasivului.
(7) Lichidatorul finalizeaza operatiunile curente, valorifica creantele, transforma în bani alte bunuri si satisface cerintele creditorilor. În masura în care este necesar pentru lichidare, el poate încheia noi acte juridice.
(8) Lichidatorul este obligat sa primeasca si sa pastreze patrimoniul, registrele si actele persoanei juridice, sa tina un registru cu toate operatiunile lichidarii în ordinea lor cronologica.
(9) Lichidatorul poate fi revocat oricînd de organul sau de instanta de judecata care l-a desemnat. Prin aceeasi hotarîre se desemneaza un alt lichidator. Lichidatorul revocat prezinta lichidatorului succesor un raport cu privire la activitatea pe care a desfasurat-o. Daca succesorul este desemnat de instanta de judecata, raportul se prezinta acesteia.
(10) Remunerarea lichidatorului este stabilita de organul sau de instanta de judecata care l-a desemnat, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Articolul 91. Informarea creditorilor
Dupa înregistrarea desemnarii sale, lichidatorul publica în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", în doua editii consecutive, un aviz despre lichidarea persoanei juridice si, în termen de 15 zile, îl informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare si despre termenul de înaintare a creantelor.

Articolul 92. Termenul de înaintare a creantelor
(1) Termenul de înaintare a creantelor este de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Prin hotarîrea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung.
(2) În cazul în care lichidatorul respinge creanta, creditorul are dreptul, sub sanctiunea decaderii, ca, în termen de 30 de zile de la data cînd a fost informat despre respingerea creantei, sa înainteze o actiune în instanta de judecata.

Articolul 93. Proiectul bilantului de lichidare
(1) În termen de 15 zile de la data expirarii termenului de înaintare a creantelor, lichidatorul este obligat sa întocmeasca un proiect al bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor, inclusiv creantele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator si datoriile care se afla pe rol în instanta judecatoreasca.
(2) Proiectul bilantului de lichidare se prezinta spre aprobare organului sau instantei care a desemnat lichidatorul.
(3) Daca din proiectul bilantului de lichidare rezulta un excedent al pasivelor fata de active, lichidatorul este obligat sa declare starea de insolvabilitate. Cu acordul tuturor creditorilor, lichidatorul poate continua procedura de lichidare fara a intenta actiunea de insolvabilitate.

Articolul 94. Protectia drepturilor debitorilor
Hotarîrea de reorganizare sau lichidare în afara procedurii insolvabilitatii nu are ca efect scadenta creantelor neajunse la scadenta.

Articolul 95. Depunerea sumelor datorate creditorilor
Sumele datorate creditorilor cunoscuti care nu au înaintat pretentii si creditorilor care nu s-au prezentat pentru a primi executarea se depun în conturi bancare pe numele lor.

Articolul 96. Repartizarea activelor persoanelor juridice cu scop lucrativ
(1) Activele persoanei juridice cu scop lucrativ dizolvate care au ramas dupa satisfacerea pretentiilor creditorilor sînt transmise de lichidator participantilor proportional participatiunii lor la capitalul social.
(2) Lichidatorul efectueaza calculele si întocmeste raportul privind lichidarea, care reflecta marimea si componenta activelor ramase. Daca 2 sau mai multi participanti au dreptul la activele persoanei juridice, lichidatorul întocmeste un proiect de repartizare a activelor, în care stabileste principiile de repartizare.
(3) Lichidatorul persoanei juridice dizolvate, cu consimtamîntul participantilor, poate sa nu înstraineze bunurile ei daca nu este necesar pentru satisfacerea creantelor creditorilor.
(4) Proiectul de împartire a activelor, calculele si raportul privind lichidarea se prezinta spre aprobare organului sau instantei de judecata care a desemnat lichidatorul. Organul sau instanta care a desemnat lichidatorul poate introduce modificari în proiectul de împartire, luînd în considerare vointa participantilor.

Articolul 97. Repartizarea activelor persoanelor juridice cu scop nelucrativ
(1) Activele care au ramas dupa satisfacerea creantelor creditorilor persoanei juridice cu scop nelucrativ se repartizeaza între persoanele care, conform actului de constituire sau, în cazul prevazut de actul de constituire, conform hotarîrii adunarii generale, au dreptul la ele.
(2) Daca persoana juridica cu scop nelucrativ este constituita pentru satisfacerea exclusiva a intereselor participantilor sai si actul constitutiv sau hotarîrea adunarii generale nu prevad persoanele care au dreptul la activele persoanei juridice cu scop nelucrativ dizolvate, toate persoanele care la momentul dizolvarii au calitatea de participant la ea beneficiaza de dreptul la patrimoniul ramas. Între aceste persoane activele se repartizeaza proportional.
(3) Daca nu pot fi repartizate conform alin.(1) si (2), activele trec la stat, care le utilizeaza la realizarea scopurilor statutare ale persoanei juridice cu scop nelucrativ lichidate.

Articolul 98. Termenul de repartizare a activelor
Activele persoanei juridice dizolvate nu pot fi repartizate persoanelor îndreptatite decît dupa 12 luni de la data ultimei publicari privind dizolvarea si dupa 2 luni din momentul aprobarii bilantului lichidarii si a planului repartizarii activelor daca aceste documente nu au fost contestate în instanta de judecata sau daca cererea de contestare a fost respinsa printr-o hotarîre judecatoreasca irevocabila.

Articolul 99. Radierea persoanei juridice din registru
(1) Dupa repartizarea activelor nete, lichidatorul trebuie sa depuna la organul înregistrarii de stat cererea de radiere a persoanei juridice din registru.
(2) La cererea de radiere se anexeaza toate actele necesare lichidarii.

Articolul 100. Redeschiderea procedurii de lichidare
(1) Daca, dupa radierea persoanei juridice, mai apare un creditor sau un îndreptatit sa obtina soldul ori daca se atesta existenta unor active, instanta de judecata poate, la cererea oricarei persoane interesate, sa redeschida procedura lichidarii si, daca este necesar, sa desemneze un lichidator. În acest caz, persoana juridica este considerata ca fiind existenta, dar în exclusivitate în scopul desfasurarii lichidarii redeschise. Lichidatorul este împuternicit sa ceara persoanelor îndreptatite restituirea a ceea ce au primit peste partea din active la care aveau dreptul.
(2) Pentru perioada în care persoana juridica nu a existat, se suspenda cursul prescriptiei extinctive a dreptului de actiune a persoanei juridice sau fata de persoana juridica respectiva.

Articolul 101. Insolvabilitatea persoanei juridice
Prin hotarîre judecatoreasca, persoana juridica poate fi declarata insolvabila daca ea nu-si poate onora obligatiile de plata fata de creditori. Temeiurile si modul de declarare de catre instanta de judecata a persoanei juridice drept insolvabile se stabilesc prin lege.

Articolul 102. Filialele persoanei juridice
(1) Persoana juridica poate institui filiale în Republica Moldova si în strainatate daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel.
(2) Filiala nu este persoana juridica.

Articolul 103. Reprezentanta
(1) Reprezentanta este o subdiviziune separata a persoanei juridice situata în afara sediului acesteia, care o reprezinta si îi apara interesele.
(2) Reprezentanta nu este persoana juridica.

Articolul 104. Dispozitii generale cu privire la uniunea persoanelor juridice
(1) În scopul coordonarii activitatii lor, al reprezentarii si apararii intereselor comune, persoanele juridice pot crea uniuni. Daca, prin hotarîre a participantilor, se preconizeaza ca uniunea sa practice activitate de întreprinzator, aceasta se reorganizeaza în societate comerciala sau în cooperativa în modul prevazut de prezentul cod.
(2) Asociatii uniunii îsi pastreaza independenta si personalitatea juridica.
(3) Patrimoniul transmis uniunii de catre fondatori (asociati) este proprietate a acesteia. Uniunea utilizeaza acest patrimoniu în scopurile determinate în actul sau de constituire.
(4) Uniunea nu raspunde pentru obligatiile asociatilor sai. Acestia poarta raspundere subsidiara pentru obligatiile uniunii în marimea si în modul prevazut în actul de constituire.
(5) Particularitatile statutului juridic al uniunii persoanelor juridice se stabilesc de prezentul cod si de legislatia cu privire la organizatiile necomerciale.

Articolul 105. Publicatiile persoanei juridice
În cazul în care legea sau actele de constituire prevad publicarea informatiei persoanei juridice, informatia se publica în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Actele de constituire pot prevedea publicarea informatiei despre persoana juridica si în alte mijloace de informare în masa.

Sectiunea a 2-a
SOCIETATILE COMERCIALE

§ 1. Dispozitii comune

Articolul 106. Dispozitii generale cu privire la societatile comerciale
(1) Societate comerciala este organizatia comerciala cu capital social constituit din participatiuni ale fondatorilor (membrilor). Patrimoniul creat din aportul fondatorilor (membrilor) si cel dobîndit de societatea comerciala în proces de activitate apartine acesteia cu drept de proprietate. În cazurile prevazute de prezentul cod, societatea comerciala poate fi fondata de o singura persoana.
(2) Societatea comerciala poate fi constituita doar sub forma de societate în nume colectiv, de societate în comandita, de societate cu raspundere limitata si de societate pe actiuni.
(3) Societatea comerciala poate fi fondator (membru) al unei alte societati comerciale, cu exceptia cazurilor prevazute de prezentul cod si de alte legi.
(4) În calitate de aport la patrimoniul societatii comerciale pot servi mijloacele banesti, valorile mobiliare, alte bunuri sau drepturi patrimoniale. Evaluarea în bani a aportului membrului la societatea comerciala se efectueaza prin acordul fondatorilor (membrilor) societatii si este susceptibila unui control independent exercitat de experti (audit).

Articolul 107. Constituirea societatii comerciale
(1) Societatea comerciala se constituie prin act de constituire autentificat notarial.
(2) Fiecare fondator al societatii comerciale trebuie sa contribuie, în marimea stabilita de actul de constituire, la formarea capitalului social.

Articolul 108. Actul de constituire al societatii comerciale
(1) În actul de constituire al societatii comerciale trebuie sa se indice:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de înregistrare al fondatorului persoana juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune în natura si modul de evaluare, daca au fost facute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele si reprezentantele societatii;
j) alte date, stabilite de lege pentru tipul respectiv de societate.
(2) Actul de constituire al societatii comerciale poate deroga de la prevederile prezentei sectiuni doar în cazurile prevazute expres.
(3) Actul de constituire al societatii comerciale poate prevedea si alte clauze ce nu contravin legii.
(4) Actul de constituire al societatii comerciale se întocmeste în limba de stat si se semneaza de catre toti asociatii fondatori.

Articolul 109. Înregistrarea de stat a societatii comerciale
(1) Societatea comerciala trebuie înregistrata, în modul si termenul stabilit de lege, la organul înregistrarii de stat în a carui raza teritoriala se afla sediul sau.
(2) Daca înregistrarea societatii comerciale nu a avut loc în termen de 3 luni de la data autentificarii notariale a actului de constituire, membrii ei au dreptul sa fie degrevati de obligatiile ce rezulta din subscriptiile lor, daca actul de constituire nu prevede altfel.

Articolul 110. Nulitatea societatii comerciale
(1) Societatea comerciala poate fi declarata nula prin hotarîre judecatoreasca.
(2) Hotarîrea privind nulitatea societatii comerciale poate fi pronuntata numai atunci cînd:
a) actul de constituire lipseste sau nu este autentificat notarial;
b) obiectul societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
c) actul de constituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor, marimea capitalului social subscris sau scopul societatii;
d) dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate;
e) toti fondatorii au fost incapabili la data constituirii societatii.
(3) Dispozitivul hotarîrii de declarare a nulitatii societatii comerciale se insereaza în publicatiile societatii în termen de 15 zile de la data ramînerii definitive a hotarîrii.

Articolul 111. Efectele declararii nulitatii societatii comerciale
(1) Pe data la care hotarîrea judecatoreasca de declarare a nulitatii societatii comerciale ramîne definitiva, aceasta se dizolva si intra în lichidare. Prin hotarîre judecatoreasca de declarare a nulitatii se desemneaza lichidatorul societatii.
(2) Nulitatea societatii comerciale nu afecteaza actele juridice încheiate în numele ei, exceptie constituind cazul prevazut la alin.(3).
(3) Daca societatea comerciala declarata nula este insolvabila, lichidarea ei se efectueaza conform legislatiei cu privire la insolvabilitate.
(4) Asociatii carora le este imputabila nulitatea societatii comerciale raspund nelimitat si solidar fata de ceilalti asociati si fata de terti pentru prejudiciul cauzat prin nulitatea societatii.

Articolul 112. Formarea capitalului social al societatii comerciale
(1) Capitalul social determina valoarea minima a activelor pe care trebuie sa le detina societatea comerciala.
(2) Capitalul social al societatii comerciale se formeaza din aporturile fondatorilor, exprimate în lei.
(3) Capitalul social se varsa integral în cel mult 6 luni de la data înregistrarii societatii comerciale.
(4) Asociatul unic varsa integral aportul pîna la data înregistrarii societatii comerciale.

Articolul 113. Aportul la capitalul social al societatii comerciale
(1) Aportul la capitalul social al societatii comerciale este considerat a fi în bani daca actul de constituire nu prevede altfel.
(2) Prestatiile în munca si serviciile depuse la înfiintarea societatii comerciale si pe parcursul existentei ei nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.
(3) La data înregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse în numerar cel putin 40 procente din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede o proportie mai mare.
(4) Pentru aportul la capitalul social al societatii comerciale nu se calculeaza dobînzi, cu exceptiile stabilite de lege.
(5) În cazul în care asociatul nu a varsat în termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-i ceara în scris aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizîndu-l ca e posibila excluderea lui din societate.
(6) Daca nu varsa aportul în termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care trebuie notificat.

Articolul 114. Aportul în natura la capitalul social al societatii comerciale
(1) Aportul în natura la capitalul social al societatii comerciale are ca obiect orice bunuri aflate în circuit civil.
(2) Bunurile se considera a fi transmise cu titlu de proprietate daca actul de constituire nu prevede altfel.
(3) Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societatii de capital creantele si drepturile nepatrimoniale.
(4) Asociatii în societatea în nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii în munca si la servicii cu titlu de aport social, care însa nu constituie aport la formarea sau la majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului de constituire, la împartirea beneficiilor si a activului societatii, ramînînd totodata obligati sa participe la pierderi.
(5) Aportul în natura trebuie varsat în termenul stabilit de actul de constituire, dar nu mai tîrziu de termenul indicat la art.112 alin.(3). În cazul majorarii capitalului social, aportul se varsa în termenul stabilit de adunarea generala, dar nu mai tîrziu de 60 de zile de la adoptarea hotarîrii de majorare a capitalului social.
(6) Valoarea aportului în natura la capitalul social al societatii comerciale se aproba de adunarea generala.
(7) Aportul în creante se considera varsat numai dupa ce societatea comerciala a obtinut plata sumei de bani care face obiectul creantei.

Articolul 115. Drepturile membrului societatii comerciale
(1) Membrul societatii comerciale are dreptul:
a) sa participe la conducerea si la activitatea societatii în conditiile stabilite de lege si de actul de constituire;
b) sa cunoasca informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie în modul prevazut de lege si de actul de constituire;
c) sa participe la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social;
d) sa primeasca, în caz de lichidare a societatii, o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social;
e) sa întreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire.
(2) Actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului societatii sau a activelor decît cea indicata la alin.(1), dar nimeni nu poate avea dreptul la întregul profit realizat de societate si nici nu poate fi absolvit de pierderile suferite de ea.
(3) Daca organele de conducere refuza sa o faca, membrul societatii comerciale este în drept sa ceara, în numele acesteia, celorlalti membri repararea prejudiciului pe care l-au cauzat.

Articolul 116. Obligatiile membrului societatii comerciale
(1) Membrul societatii comerciale este obligat:
a) sa transmita participatiunea la capitalul social în ordinea, marimea, modul si termenele prevazute în actul de constituire;
b) sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii;
c) sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si îndeplinirii obligatiilor societatii si ale membrului ei;
d) sa îndeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
(2) Fara acordul societatii de persoane, membrul nu are dreptul sa practice activitati similare celei pe care o practica societatea. Acordul membrilor se prezuma, pîna la proba contrara, pentru activitatile despre care membrii erau informati la data acceptarii în calitate de membru.
(3) În cazul în care membrul încalca prevederile alin.(2), societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea drepturilor si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele încheiate. Cererea privind repararea prejudiciului sau cesiunea drepturilor si obligatiilor sau a beneficiului se prescrie în termen de 3 luni de la data la care membrii au aflat sau trebuiau sa afle despre încheierea actului, dar nu mai tîrziu de un an de la data încheierii actului juridic.

Articolul 117. Societatile comerciale afiliate
Se considera societati comerciale afiliate societatile care, în raporturile dintre ele, sînt:
a) întreprinderi în posesiune majoritara si întreprinderi cu participatiune majoritara;
b) întreprinderi dependente si dominante;
c) întreprinderi ale concernului;
d) întreprinderi cu participatiune reciproca.

Articolul 118. Întreprinderea în posesiune majoritara si întreprinderea cu participatiune majoritara
(1) Daca majoritatea participatiunilor în capitalul social al unei întreprinderi independente din punct de vedere juridic sau majoritatea voturilor în ea apartin unei alte întreprinderi, prima este o întreprindere în posesiune majoritara, iar cea de-a doua este o întreprindere cu participatiune majoritara.
(2) Întreprinderea în posesiune majoritara nu este în drept sa detina direct sau indirect participatiuni în capitalul social sau voturi în întreprinderea cu participatiune majoritara.
(3) Întreprinderea cu participatiune majoritara raspunde subsidiar pentru obligatiile întreprinderii în posesiune majoritara daca ultima a devenit insolvabila în urma executarii dispozitiilor date de întreprinderea cu participatiune majoritara.

Articolul 119. Întreprinderea dependenta si întreprinderea dominanta
(1) Întreprindere dependenta este întreprinderea asupra careia o alta întreprindere (întreprinderea dominanta) poate exercita în mod direct sau indirect o influenta dominanta.
(2) Se prezuma ca o întreprindere în posesiune majoritara este dependenta de întreprinderea cu participatiune majoritara în ea.

Articolul 120. Concernul si întreprinderea concernului
(1) Daca mai multe întreprinderi, fara ca sa depinda una de alta, sînt reunite sub o conducere unica, atunci ele formeaza un concern. Fiecare este întreprindere a concernului.
(2) Se considera ca formeaza un concern întreprinderile între care exista un contract prin care o întreprindere subordoneaza administrarea sa unei alte întreprinderi sau se obliga sa verse întregul venit unei alte întreprinderi ori întreprinderile dintre care una este integrata (încorporata) alteia.
(3) Se prezuma ca întreprinderea dominanta formeaza cu întreprinderea dependenta un concern.

§ 2. Societatea în nume colectiv

Articolul 121. Dispozitii generale cu privire la societatea în nume colectiv
(1) Societate în nume colectiv este societatea comerciala ai carei membri practica, în conformitate cu actul de constituire, activitate de întreprinzator în numele societatii si raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile acesteia. Clauza prin care se limiteaza raspunderea nu este opozabila tertilor.
(2) Numarul asociatilor nu poate fi mai mic de 2 si nici mai mare de 20 de persoane fizice sau juridice. O persoana fizica sau juridica poate fi asociatul numai al unei societati în nume colectiv.
(3) Denumirea societatii în nume colectiv trebuie sa includa sintagma în limba de stat "societate în nume colectiv" sau abrevierea "S.N.C.", numele sau denumirea asociatilor. Daca nu sînt incluse numele sau denumirea tuturor asociatilor, în denumirea societatii trebuie sa se includa numele sau denumirea a cel putin unuia dintre asociati si sintagma în limba de stat "si compania" sau abrevierea "si Co".

Articolul 122. Actul de constituire al societatii în nume colectiv
(1) În afara de cele mentionate la art.108 alin.(1), în actul de constituire al societatii în nume colectiv trebuie sa se indice:
a) cuantumul si continutul capitalului social al societatii si modul depunerii aporturilor;
b) marimea si modalitatea de modificare a participatiunilor fiecarui participant la capitalul social;
c) raspunderea membrilor pentru încalcarea obligatiilor de depunere a aporturilor;
d) procedura de adoptare a hotarîrilor de catre asociati;
e) procedura de admitere a noilor asociati;
f) temeiurile si procedura de retragere si excludere a asociatului din societate.
(2) Actul de constituire poate fi modificat numai prin votul unanim al tuturor asociatilor.

Articolul 123. Conducerea societatii în nume colectiv
(1) Conducerea societatii în nume colectiv se exercita prin acordul tuturor membrilor. În actul de constituire al societatii pot fi prevazute cazurile în care hotarîrea se adopta cu majoritatea voturilor membrilor.
(2) Fiecare membru al societatii în nume colectiv are un singur vot daca actul de constituire nu prevede altfel.

Articolul 124. Administrarea societatii în nume colectiv
(1) Fiecare membru al societatii în nume colectiv are dreptul de a actiona în numele societatii daca actul de constituire nu prevede ca toti membrii administreaza societatea în comun sau ca administrarea este delegata unor anumiti membri sau unor terti.
(2) Împuternicirile administratorului se limiteaza la domeniul de activitate al societatii. Pentru savîrsirea de acte ce depasesc aceste limite este necesar acordul tuturor asociatilor.
(3) În cazul administrarii în comun, deciziile trebuie luate în unanimitate. Daca administrarea societatii se deleaga unei sau mai multor persoane, ceilalti membri, pentru a încheia acte juridice în numele societatii, trebuie sa aiba procura de la prima (primele). În raporturile cu tertii, societatea nu are dreptul sa invoce clauzele actului de constituire prin care se limiteaza împuternicirile membrilor societatii, cu exceptia cazurilor în care societatea va demonstra ca tertul, în momentul încheierii actului juridic, cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca membrul nu este împuternicit sa actioneze în numele societatii.
(4) Fiecare membru al societatii în nume colectiv, indiferent de faptul este sau nu împuternicit sa administreze societatea, are dreptul sa ia cunostinta, personal sau asistat de un expert, de toata documentatia privind administrarea. Clauza prin care se exclude sau se limiteaza acest drept este nula.

Articolul 125. Reprezentarea societatii în nume colectiv
(1) Dreptul si obligatia de a reprezenta societatea în nume colectiv îl au toti membrii ei.
(2) Actul de constituire poate stipula dreptul unuia sau mai multor membri de a reprezenta societatea. În acest caz, ceilalti membri nu au dreptul sa o reprezinte.
(3) În cazul în care dreptul de reprezentare apartine mai multor membri, fiecare are dreptul sa actioneze de sine statator daca actul de constituire nu prevede ca ei trebuie sa actioneze în comun.
(4) În cazul desemnarii administratorilor dintre terti, dreptul de a reprezenta societatea în nume colectiv poate fi stipulat în actul de constituire.
(5) Persoanele care au dreptul de a reprezenta societatea în nume colectiv sînt obligate sa notifice despre desemnarea lor organul de stat unde este înregistrata.
(6) Prevederile actului de constituire care limiteaza dreptul asociatilor de a reprezenta societatea în nume colectiv nu sînt opozabile tertilor de buna-credinta. Buna-credinta se prezuma.

Articolul 126. Lipsirea si renuntarea la dreptul de administrare si de reprezentare a societatii în nume colectiv
(1) Daca exista motive întemeiate, la cererea oricarui membru, instanta de judecata poate priva persoana de dreptul de a administra si a reprezenta societatea în nume colectiv. Motive întemeiate sînt, printre altele, încalcarea grava a obligatiilor si imposibilitatea exercitarii atributiilor.
(2) Printr-o declaratie adresata persoanelor cu drept de administrare si reprezentare, fiecare membru poate renunta în orice moment la dreptul de a administra si a reprezenta societatea.

Articolul 127. Repartizarea veniturilor si pierderilor societatii în nume colectiv
(1) Veniturile si pierderile societatii în nume colectiv se repartizeaza între membrii ei proportional participatiunilor la capitalul social, daca actul de constituire sau acordul membrilor nu prevede altfel. Acordul cu privire la înlaturarea membrului societatii de la participarea la veniturile sau pierderile societatii este nul.
(2) Asociatul care a actionat în interesul societatii în nume colectiv fara împuternicire are dreptul, daca societatea nu a acceptat actele juridice încheiate de el, sa-i ceara compensarea cheltuielilor suportate, în limita beneficiului sau a economiilor obtinute de societate ca rezultat al actiunilor lui.
(3) Daca, drept urmare a pierderilor suportate, activele nete ale societatii în nume colectiv vor deveni mai mici decît capitalul ei social, venitul obtinut de societate nu va fi repartizat între membrii ei pîna cînd valoarea activelor nete nu va depasi cuantumul capitalului social.

Articolul 128. Raspunderea membrilor societatii în nume colectiv pentru obligatiile ei
(1) Membrii societatii în nume colectiv poarta raspundere subsidiara solidara cu tot patrimoniul lor pentru obligatiile societatii.
(2) Membrul societatii în nume colectiv care nu este fondatorul ei poarta raspundere în egala masura cu alti membri pentru obligatiile aparute pîna la încadrarea lui în societate.
(3) Membrul care a iesit din societatea în nume colectiv poarta raspundere, pentru obligatiile aparute pîna la iesirea lui din societate, în egala masura cu membrii ramasi, în termen de 2 ani din ziua aprobarii darii de seama despre activitatea societatii pentru anul în care a iesit din societate.
(4) Asociatul fata de care este introdusa o actiune pentru obligatiile societatii în nume colectiv poate opune numai exceptiile la care societatea sau asociatul personal are dreptul.
(5) Acordul membrilor societatii în nume colectiv asupra limitarii sau înlaturarii raspunderii prevazute de prezentul articol este nul.

Articolul 129. Modificarea componentei membrilor societatii în nume colectiv
(1) În caz de retragere a unui membru al societatii în nume colectiv, de deces, declarare a disparitiei fara veste sau a incapacitatii unui membru persoana fizica, de insolvabilitate, deschidere a procedurii de reorganizare în temeiul unei hotarîri judecatoresti, de lichidare a membrului persoana juridica al societatii sau de urmarire de catre un creditor a participatiunii membrului în capitalul social, societatea poate sa-si continue activitatea daca este prevazut de actul de constituire al societatii sau daca hotarîrea privind continuarea activitatii se adopta în unanimitate de catre membrii ramasi.
(2) Membrul societatii în nume colectiv poate fi exclus din societate daca ceilalti membri cer, din motive întemeiate prin unanimitate de voturi, instantei de judecata excluderea lui.
(3) Daca membrul societatii în nume colectiv a iesit din ea, participatiunile la capitalul social ale membrilor ramasi se majoreaza corespunzator, daca prin actul de constituire sau prin acordul membrilor nu este prevazut altfel.
(4) Membrul societatii în nume colectiv poate transmite, cu acordul celorlalti membri, participatiunea sa la capitalul social sau o parte din ea unui alt membru sau unui tert. O data cu participatiunea trec, integral sau proportional partii transmise, drepturile membrului care a transmis participatiunea.

Articolul 130. Retragerea membrului din societatea în nume colectiv
(1) Membrul societatii în nume colectiv are dreptul sa se retraga din ea cu conditia informarii celorlalti membri cu cel putin 6 luni pîna la data retragerii.
(2) Acordul dintre membrii societatii în nume colectiv asupra renuntarii la dreptul de retragere din societate este nul.

Articolul 131. Efectele retragerii membrului din societatea în nume colectiv
(1) Membrului care s-a retras din societatea în nume colectiv i se achita valoarea partii din patrimoniu proportional participatiunii lui în capitalul social daca actul de constituire nu prevede altfel.
(2) Prin întelegere dintre membrul care se retrage din societatea în nume colectiv si membrii ramasi, achitarea valorii patrimoniului poate fi înlocuita cu transmiterea lui în natura.
(3) Partea din patrimoniul societatii în nume colectiv sau valoarea acestei parti, ce i se cuvine membrului care se retrage, se determina conform bilantului întocmit la momentul retragerii.

Articolul 132. Decesul sau reorganizarea membrului societatii în nume colectiv
(1) Succesorii membrului societatii în nume colectiv decedat sau reorganizat pot deveni, daca actul de constituire nu interzice, asociati cu acordul tuturor membrilor. Actul de constituire poate prevedea o majoritate de voturi pentru adoptarea deciziei de acceptare a succesorului în calitate de asociat.
(2) Daca membrii societatii în nume colectiv nu accepta succesorii în calitate de asociati, societatea este obligata sa le plateasca partea din activele nete, determinata la data decesului sau reorganizarii, proportionala partii din capitalul social detinute de asociatul decedat sau reorganizat.
(3) Succesorul membrului societatii în nume colectiv poarta raspundere, în limitele patrimoniului care a trecut la el, de obligatiile pentru care, în conformitate cu art.128 alin.(2) si (3), purta raspundere membrul decedat sau reorganizat.

Articolul 133. Urmarirea participatiunii membrului din capitalul social al societatii în nume colectiv
(1) Urmarirea participatiunii din capitalul social al membrului societatii în nume colectiv pentru datoriile lui nelegate de participarea la societate (datorii personale) se permite doar în cazul insuficientei unui alt patrimoniu al acestuia pentru onorarea datoriilor. Creditorii unui astfel de membru sînt în drept sa ceara societatii separarea unei parti din patrimoniul ei proportional participatiunii debitorului la capitalul social pentru urmarirea acestei parti. Partea din patrimoniul societatii susceptibila separarii sau valoarea ei se determina conform unui bilant întocmit la momentul înaintarii pretentiilor creditorilor cu privire la separare.
(2) Urmarirea patrimoniului proportional participatiunii membrului la capitalul social conditioneaza excluderea membrului din societatea în nume colectiv si atrage efectele prevazute la art.128 alin.(2) si (3).

Articolul 134. Dizolvarea societatii în nume colectiv
(1) În afara de cazurile prevazute la art.86 alin.(1), societatea în nume colectiv se dizolva daca în ea ramîne un singur membru.
(2) Ultimul membru ramas al societatii în nume colectiv are dreptul ca, în termen de 6 luni, sa reorganizeze societatea, în modul prevazut de prezentul cod.

Articolul 135. Reorganizarea societatii în nume colectiv
(1) În cazul reorganizarii societatii în nume colectiv în societate pe actiuni, în societate cu raspundere limitata sau în cooperativa, asociatii continua, în termen de 3 ani, sa raspunda solidar si nelimitat pentru obligatiile nascute pîna la reorganizare.
(2) Asociatul nu este absolvit de raspundere nici în cazul în care, pîna la expirarea termenului de 3 ani, înstraineaza dreptul de participatiune la capitalul social.

§ 3. Societatea în comandita

Articolul 136. Dispozitii generale cu privire la societatea în comandita
(1) Societate în comandita este societatea comerciala în care, de rînd cu membrii care practica în numele societatii activitate de întreprinzator si poarta raspundere solidara nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditati), exista unul sau mai multi membri-finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de întreprinzator a societatii si suporta în limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii.
(2) Persoana poate fi comanditat doar într-o singura societate în comandita. Membrul societatii în nume colectiv nu poate fi comanditat în societatea în comandita. Comanditatul din societatea în comandita nu poate fi membru al societatii în nume colectiv.
(3) Denumirea societatii în comandita trebuie sa includa sintagma în limba de stat "societate în comandita" sau abrevierea "S.C.", numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sînt incluse numele sau denumirea tuturor comanditatilor, în denumirea societatii trebuie sa se includa numele sau denumirea a cel putin unuia dintre comanditati si sintagma în limba de stat "si compania" sau abrevierea "si Co". Daca în denumirea societatii este inclus numele sau denumirea comanditarului, acesta poarta raspundere solidara nelimitata.
(4) Dispozitiile cu privire la societatea în nume colectiv sînt aplicabile societatii în comandita în masura în care prezentul cod nu contine norme exprese cu privire la societatea în comandita.

Articolul 137. Actul de constituire al societatii în comandita
În afara de cele mentionate la art.108 alin.(1), în actul de constituire al societatii în comandita trebuie sa se indice:
a) cuantumul si continutul capitalului social al societatii si modul depunerii aporturilor;
b) marimea si modalitatea de modificare a participatiunilor fiecarui comanditat în capitalul social;
c) raspunderea comanditatilor pentru încalcarea obligatiilor de depunere a aportului;
d) volumul comun al aporturilor depuse de comanditati;
e) procedura de adoptare a hotarîrilor de catre asociati;
f) procedura de admitere a noilor asociati;
g) temeiurile si procedura de retragere si excludere a asociatului din societate.

Articolul 138. Conducerea administrativa si reprezentarea societatii în comandita
(1) Conducerea societatii în comandita se exercita de catre comanditati. Modul de conducere, de administrare si de reprezentare a societatii de catre comanditati este stabilit de acestia în conformitate cu prevederile prezentului cod referitoare la societatea în nume colectiv.
(2) Comanditarii nu au dreptul sa participe la conducerea si administrarea societatii în comandita, sa o reprezinte fara procura, sa conteste actiunile comanditatilor în legatura cu administrarea sau cu reprezentarea societatii exercitate în limitele activitatii ei obisnuite. În cazul în care actiunile depasesc limitele activitatii obisnuite, este necesar acordul tuturor asociatilor.

Articolul 139. Drepturile si obligatiile comanditarului
(1) Comanditarul are dreptul:
a) sa primeasca partea ce i se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social, în modul prevazut de actul de constituire;
b) sa ia cunostinta de darile de seama si de bilanturile anuale si sa le verifice cu datele din registre si din alte documente justificative;
c) sa se retraga din societate la sfîrsitul anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social, în modul stabilit de actul de constituire;
d) sa transmita participatiunea sa la capitalul social sau o parte din ea unui alt comanditar ori, daca este stipulat de actul de constituire, unui tert.
(2) Regulile privind interdictia concurentei, prevazute la art.116 alin.(2), nu se aplica comanditarului daca actul de constituire nu prevede altfel.
(3) În momentul înregistrarii societatii în comandita, comanditarul este obligat sa verse cel putin 60% din participatiunea la care s-a obligat, urmînd ca diferenta sa fie varsata în termenul stabilit în actul de constituire. Depunerea aportului se confirma prin certificat de participare eliberat de societate.
(4) Actul de constituire al societatii în comandita poate prevedea si alte drepturi si obligatii ale comanditarului.

Articolul 140. Raspunderea în cazul acceptarii calitatii de comanditar
Persoana care devine comanditar al unei societati existente poarta riscul pierderilor în limita participatiunii sale si pentru obligatiile nascute pîna la momentul dobîndirii calitatii de asociat. Clauza contrara este inopozabila tertilor.

Articolul 141. Reducerea participatiunii comanditarului
(1) Reducerea participatiunii unui comanditar nu este opozabila tertilor pîna la înscrierea reducerii în registrul de stat.
(2) Reducerea participatiunii nu este opozabila creditorilor ale caror creante s-au nascut pîna la momentul înregistrarii reducerii.

Articolul 142. Înstrainarea participatiunii comanditarului
(1) Participatiunea comanditarului poate fi înstrainata unor terti si poate trece succesorilor fara acordul asociatilor daca actul de constituire nu prevede altfel.
(2) Comanditarii au dreptul de preemtiune în cazul înstrainarii participatiunii de catre alt comanditar. Regulile privind înstrainarea participatiunii în societatea cu raspundere limitata se aplica în modul corespunzator.
(3) Prin înstrainarea integrala a participatiunii înceteaza calitatea de comanditar.

Articolul 143. Dizolvarea societatii în comandita
(1) În afara de cazurile prevazute la art.86 alin.(1), societatea în comandita se dizolva daca nu mai are nici un comanditat sau nici un comanditar si daca, în decursul a 6 luni de la retragerea ultimului comanditar sau ultimului comanditat, nu s-a reorganizat sau nu a acceptat un alt comanditat sau comanditar.
(2) În cazul dizolvarii societatii în comandita, inclusiv ca urmare a insolvabilitatii, comanditarii au dreptul preferential fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor pretentiilor creditorilor.

Articolul 144. Reorganizarea societatii în comandita
(1) În cazul reorganizarii societatii în comandita în societate pe actiuni, în societate cu raspundere limitata sau în cooperativa, comanditatii continua, în termen de 3 ani, sa raspunda solidar si nelimitat pentru obligatiile nascute pîna la reorganizare.
(2) Comanditatul nu este absolvit de raspundere nici în cazul în care înstraineaza, pîna la expirarea termenului de 3 ani, dreptul la participatiune la capitalul social.

§ 4. Societatea cu raspundere limitata

Articolul 145. Dispozitii generale cu privire la societatea cu raspundere limitata
(1) Societate cu raspundere limitata este societatea comerciala al carei capital social este divizat în parti sociale conform actului de constituire si ale carei obligatii sînt garantate cu patrimoniul societatii.
(2) Societatea cu raspundere limitata poate fi constituita de una sau de mai multe persoane.
(3) Membrii societatii cu raspundere limitata nu poarta raspundere pentru obligatiile acesteia. Ei suporta riscul pierderilor, ce rezulta din activitatea societatii, în limitele participatiunii lor la capitalul social.
(4) Asociatul care nu a varsat în termenul stabilit aportul subscris raspunde subsidiar pentru obligatiile societatii, în limita partii nevarsate.
(5) Societatea cu raspundere limitata are denumire deplina si poate avea denumire abreviata. Denumirea deplina si cea abreviata trebuie sa includa sintagma în limba de stat "societate cu raspundere limitata" sau abrevierea "S.R.L.".

Articolul 146. Actul de constituire al societatii cu raspundere limitata
În afara de cele mentionate la art.108 alin.(1), în actul de constituire al societatii cu raspundere limitata trebuie sa se indice:
a) cuantumul capitalului social;
b) valoarea nominala a participatiunilor.

Articolul 147. Capitalul social al societatii cu raspundere limitata
(1) Marimea minima a capitalului social al societatii cu raspundere limitata este stabilita prin lege.
(2) Capitalul social al societatii cu raspundere limitata este divizat în parti sociale.

Articolul 148. Capitalul de rezerva al societatii cu raspundere limitata
(1) Societatea cu raspundere limitata este obligata sa formeze un capital de rezerva de cel putin 10% din cuantumul capitalului social.
(2) Capitalul de rezerva al societatii cu raspundere limitata poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social.
(3) Capitalul de rezerva al societatii cu raspundere limitata se formeaza prin varsaminte anuale din beneficiul ei, în proportie de cel putin 5% din beneficiul net, pîna la atingerea marimii stabilite de actul de constituire.
(4) Daca valoarea activelor nete ale societatii cu raspundere limitata se reduce sub nivelul capitalului social si al capitalului de rezerva, varsamintele în capitalul de rezerva reîncep.

Articolul 149. Partea sociala a asociatului societatii cu raspundere limitata
(1) Partea sociala a asociatului societatii cu raspundere limitata reprezinta o fractiune din capitalul ei social, stabilita în functie de marimea aportului la acest capital.
(2) Asociatul detine o singura parte sociala. Partile sociale pot avea marimi diferite si sînt indivizibile daca actul de constituire nu prevede altfel.
(3) În cazul în care un asociat dobîndeste o alta parte sociala sau o fractiune din partea sociala a unui alt asociat, partea sociala a primului se majoreaza proportional valorii partii sociale dobîndite.
(4) Actul de constituire al societatii cu raspundere limitata poate restrînge marimea maxima a partii sociale a asociatilor. Limitarea nu se poate stabili doar fata de un asociat anume.
(5) Daca actul de constituire nu prevede altfel, asociatii pot schimba coraportul între partile sociale.
(6) Societatea cu raspundere limitata elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificat prin care se atesta detinerea partii sociale si marimea ei.
(7) Contributiile suplimentare la capitalul social se efectueaza în conformitate cu prevederile statutului, proportional aporturilor fiecarui asociat. Actul de constituire poate limita obligatia de a varsa contributii suplimentare la o anumita suma stabilita proportional aporturilor.

Articolul 150. Partea sociala a sotilor în societatea cu raspundere limitata
(1) Asupra partii sociale a sotilor în societatea cu raspundere limitata dobîndite în timpul casatoriei se aplica regimul juridic al proprietatii comune în devalmasie.
(2) Sotul asociatului nu poate cere divizarea partii sociale si nici primirea sa în societate daca actul de constituire nu prevede altfel.

Articolul 151. Dobîndirea de parti sociale proprii de catre societatea cu raspundere limitata
(1) Societatea cu raspundere limitata poate dobîndi, daca au fost achitate integral, parti sociale proprii doar:
a) în baza hotarîrii adunarii generale a asociatilor, adoptate la cererea asociatului care si-a propus spre vînzare partea sociala sau o parte din ea;
b) de la succesorii asociatului decedat;
c) în cazul executarii silite a creantelor creditorului asociatului;
d) în cazul excluderii asociatului.
(2) Partea sociala poate fi dobîndita de societatea cu raspundere limitata doar din contul activelor care depasesc marimea capitalului social si a altor fonduri pe care societatea este obligata sa le constituie si din care nu se permite sa se faca plati asociatilor.
(3) Societatea cu raspundere limitata care a dobîndit o parte sociala în capitalul sau social nu este în drept sa obtina pentru aceasta parte sociala o parte din profitul repartizat si nici sa participe la vot în cadrul adunarii asociatilor.
(4) Societatea cu raspundere limitata este obligata sa micsoreze capitalul social proportional valorii partii sociale dobîndite în cazul în care partea sociala nu este înstrainata în termen de 6 luni din momentul dobîndirii.

Articolul 152. Înstrainarea partii sociale în societatea cu raspundere limitata
(1) Partea sociala sau o fractiune a partii sociale poate fi înstrainata liber sotului, rudelor si afinilor în linie dreapta fara limita si în linie colaterala pîna la gradul doi inclusiv, celorlalti asociati si societatii daca actul de constituire nu prevede altfel.
(2) Asociatul nu poate înstraina partea sociala pîna la varsarea integrala a aportului subscris, cu exceptia cazului de succesiune.
(3) În cazul înstrainarii partii sociale unor alte persoane decît cele mentionate la alin.(1), asociatii au dreptul de preemtiune. Înstrainarea se face în acest caz în conditiile alin.(4)-(9).
(4) Asociatul care intentioneaza sa înstraineze partial sau integral partea sociala transmite o oferta scrisa administratorului societatii. Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor în termen de 15 zile de la data transmiterii.
(5) Asociatii trebuie sa-si formuleze în scris acceptarea si sa o transmita administratorului în termen de 15 zile de la data primirii ofertei. Asociatul indica marimea fractiunii din partea sociala, pe care intentioneaza sa o dobîndeasca.
(6) Daca exista mai multi solicitanti, fiecare dobîndeste o fractiune a partii sociale în marimea solicitata. În cazul dezacordului dintre ei, partea sociala este distribuita proportional partii sociale detinute de fiecare.
(7) Daca, în termen de 30 de zile de la data transmiterii ofertei, asociatii sau societatea nu a procurat partea sociala, aceasta poate fi înstrainata unui tert la un pret care sa nu fie mai mic decît cel indicat în oferta.
(8) În cazul vînzarii partii sociale sau a unei fractiuni din ea cu încalcarea dreptului de preemtiune, fiecare asociat poate, în decursul a 3 luni de la data încheierii actului juridic, sa ceara pe cale judiciara ca drepturile si obligatiile cumparatorului sa treaca la el.
(9) Actul juridic de înstrainare a partii sociale se autentifica notarial.
(10) Orice clauza contrara prevederilor alin.(2)-(9) este nula.

Articolul 153. Urmarirea partii sociale de catre creditorii asociatului
(1) Creditorii asociatului pot urmari partea sociala numai în temeiul unui titlu executoriu daca creantele nu pot fi satisfacute din contul altor bunuri ale asociatului.
(2) Dreptul creditorilor asupra partii sociale se exercita cu respectarea dispozitiilor art.152.

Articolul 154. Excluderea asociatului societatii cu raspundere limitata
(1) Adunarea generala a asociatilor, administratorul, unul sau mai multi asociati pot cere excluderea din societatea cu raspundere limitata a asociatului:
a) care a fost pus în întîrziere si nu a varsat integral aportul subscris în perioada suplimentara;
b) care, fiind administrator, comite frauda în dauna societatii, foloseste bunurile societatii în scop personal sau al unor terti.
(2) Excluderea asociatului se face numai prin hotarîre judecatoreasca.
(3) Asociatului exclus i se restituie, în termen de 6 luni, aportul varsat, fara dobînda, dar numai dupa repararea prejudiciului cauzat. Obligatia de reparare a prejudiciului subzista în partea neacoperita prin aportul varsat.

Articolul 155. Conducerea, administrarea si reprezentarea societatii cu raspundere limitata
Normele cu privire la conducerea, administrarea si reprezentarea societatii cu raspundere limitata sînt stabilite prin lege si statutul sau.

§ 5. Societatea pe actiuni

Articolul 156. Dispozitii generale cu privire la societatea pe actiuni
(1) Societate pe actiuni este societatea comerciala al carei capital social este divizat în actiuni si ale carei obligatii sînt garantate cu patrimoniul societatii.
(2) Societatea pe actiuni poate fi constituita de una sau de mai multe persoane.
(3) Actionarii nu raspund pentru obligatiile societatii. Ei suporta, în limitele participatiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii.
(4) Actionarul care nu a varsat în termen aportul subscris raspunde subsidiar pentru obligatiile societatii, în limita partii nevarsate.
(5) Societatea pe actiuni are denumire deplina si poate avea denumire prescurtata. În denumirea deplina si prescurtata trebuie sa se includa sintagma în limba de stat "societate pe actiuni" sau abrevierea "S.A.".

Articolul 157. Actul de constituire al societatii pe actiuni
În afara de cele mentionate la art.108 alin.(1), în actul de constituire al societatii pe actiuni trebuie sa se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numarul de actiuni de fiecare clasa;
d) marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
e) numarul, tipul, valoarea nominala, marimea dobînzii si termenele de stingere a obligatiunilor emise de societate;
f) modul de tinere a registrelor societatii;
g) ordinea